Judeţul Cluj conduce clasamentul bugetelor, însă diferenţa până la ultimul loc, ocupat de Hunedoara, este de peste 580 de milioane de lei.
Transilvania şi Banatul sunt două regiuni din România care stau foarte bine la capitolul bugete în comparaţie cu alte regiuni ale ţării. Doar Clujul, Timişul şi Mureşul, spre exemplu, au împreună peste un miliard şi jumătate de lei, în timp ce Sibiul şi Maramureşul strâng alte 650 de milioane de lei. Fondurile europene ridică mai toate bugetele din aceste judeţe, fie ele mai mari decât anul trecut, cum ar fi cel al Clujului, care beneficiază de un buget record de 645 de milioane de lei, sau chiar mai mici, cum ar fi cel al Timişului, ocupantul poziţiei secunde în acest clasament cu 438 de milioane de lei. „Avem un buget aproape la fel de mare ca cel de anul trecut, mai ales pentru că am câştigat multe proiecte europene, iar la finalul lui 2011 a şi existat un proiect de hotărâre prin care s-a repartizat excedentul de anul trecut”, a spus preşedintele Consiliului Judeţean Timiş, Constantin Ostaficiuc. Nu toate sunt bune şi frumoase în Transilvania, pentru că există şi un judeţ care de-abia a strâns 63 de milioane de lei pentru acest an. Hunedoara câştigă detaşat titlul de judeţul cu cel mai mic buget în 2011, la o diferenţă de mai bine de 580 de milioane de lei de Cluj.
Din banii fiecărui judeţ în parte sunt finanţate anual drumurile, clădirile şi toate construcţiile ce trebuie renovate, reabilitate sau chiar începute. De asemenea, multe dintre administraţiile locale depind în mare măsură tot de aceşti bani, iar cu cât suma este mai mare, cu atât respectivul judeţ are o viaţă mai uşoară. Iar unde sunt bani, nu lipsesc nici investitorii străini. Consiliile Judeţene din cele 16 judeţe din Transilvania şi Banat au avut misiunea, în acest început de an, să stabilească un buget, în primul rând, cât mai mare, iar în al doilea rând, cât mai echilibrat. Şi banii de la Guvern au avut o importanţă majoră în cuantumul final al sumei, însă administraţiile judeţene îşi puteau rotunji veniturile în urma atragerii fondurilor europene. Astfel, după puterile fiecăruia, au rezultat şi diferenţe uriaşe de buget între două judeţe chiar vecine. Cea mai mare discrepanţă este între Cluj, care se bazează în 2012 pe 645 de milioane de lei şi Hunedoara, care de-abia a strâns 60 de milioane de lei. Astfel, o diferenţă de buget de peste 580 de milioane de lei în favoarea Clujului, un judeţ fruntaş şi în ceea ce priveşte atragerea de bani europeni.
Clujul şi recordul
Judeţul Cluj a doborât recordul propriului buget în acest an. Suma de 645 de milioane de lei a fost acoperită şi în urma multor proiecte europene, care au adus peste 170 de milioane de lei în visteria unuia dintre cele mai importante judeţe din România. Cu un asemenea buget, preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Cluj, Alin Tişe, spune că „nu întâmplător, avem la dispoziţie cel mai mare buget din istoria Consiliului Judeţean datorită celei mai mari sume obţinută din fonduri europene în istoria judeţului nostru, undeva în jur de 40 de milioane de euro. Ca şi în anii precedenţi, şi acum cred că am stabilit un buget realist, echilibrat, pentru ca să nu fim nevoiţi să facem rectificări negative, aşa cum se întâmplă în cazul altor instituţii”, a spus Tişe, care a alocat deja peste 14 milioane de lei pentru realizarea unei staţii de colectare a deşeurilor. Zeci de milioane de lei se vor duce la asfaltarea drumurilor judeţene, în timp ce Spitalul Regional de Urgenţă îşi aşteaptă şi el banii pentru construire. Conform tradiţiei, locul doi în oricare clasament al distribuirii banilor îl ocupă Timişul. Cluj-Napoca şi Timişoara se luptă pentru titlul de capitală culturală europeană în anul 2020, iar cele două judeţe din care fac parte duc şi ele o luptă la distanţă, nu doar pentru acest deziderat. Totuşi, lupta bugetelor în acest an a fost pierdută destul de clar de către Timiş, care nu doar că are un buget mai mic cu 200 de milioane de lei decât concurentul său direct, dar beneficiază şi de o sumă mai mică decât cea avută la dispoziţie anul trecut.
Timişul, puţin în faţa Mureşului
Astfel, judeţul bănăţean dispune în 2012 de 438.270.000 de lei, cu 11 milioane sub cifra din 2011. Aceşti bani vor ajunge, însă, pentru reabilitarea drumurilor din judeţ sau pentru diferite lucrări de întreţinere la Spitalul Judeţean Timişoara. „Avem un buget aproape la fel de mare ca cel de anul trecut, mai ales pentru că am câştigat multe proiecte europene, iar la finalul lui 2011 a şi existat un proiect de hotărâre prin care s-a repartizat excedentul de anul trecut. Practic, investiţiile din 2011 au fost realizate în proporţie de 86-87%, cel mai mare procent din istoria Consiliului Judeţean. Spre exemplu, am asfaltat 190 de kilometri de drumuri şi vom continua şi în acest an”, a declarat preşedintele CJ Timiş, Constantin Ostaficiuc. Timişul a câştigat la mustaţă titlul neoficial de vicecampion al bugetelor în faţa Mureşului. Puţin peste 426 de milioane de lei reprezintă suma pentru acest an stabilită de către Consiliul Judeţean Mureş, însă reprezentanţii administraţiei judeţene trebuie să rezolve, în principal, problemele conducerii Aeroportului „Transilvania”, nemulţumită că bugetul de venituri şi cheltuieli al aeroportului este mai mic cu un milion de lei decât în 2011, adică sub opt milioane de lei. Pe de altă parte, reprezentanţii CJ Mureş au anunţat că vor aloca peste 27 de milioane de lei unităţilor administrativ-teritoriale din judeţ, în principal pentru programele de dezvoltare locală şi problemele legate de infrastructură.
Sibiul seamănă cu Maramureşul
Clujul, Timişul şi Mureşul sunt singurele judeţe care au un buget de peste 400 de milioane de lei, astfel că locul patru în clasament este deţinut de către Sibiu. Surprinzător este că oraşul Sibiu are un buget mai mic decât judeţul Sibiu, în condiţiile în care, de obicei, reşedinţele importante de judeţ au bugete mai mari decât judeţele din care fac parte. Astfel, preşedintele CJ Sibiu, Martin Bottesch, a anunţat un buget pentru judeţul Sibiu de 361 de milioane de lei, iar peste 100 de milioane din aceşti bani vor fi îndreptaţi către „Asistenţa Socială”, domeniu privilegiat din acest punct de vedere. „Este un buget echilibrat, cu care putem să lucrăm. Vom continua investiţiile pe care le avem în derulare, dar vom începe şi altele noi şi vom acoperi cheltuielile prevăzute pentru acest an”, a spus Bottesch. Locul cinci în topul bugetelor îi revine judeţului Maramureş, cu 316.959.000 de lei. Şi aici Baia Mare are un buget mai mic decât judeţul din care face parte şi, ca asemănările să continue, bugetele Sibiului şi Maramureşului sunt singurele bugete care depăşesc 300 de milioane de lei. Cu excepţia unui amendament de alocare a mai multor bani Spitalului Judeţean şi celui de Boli Infecţioase, cerinţă care nu a trecut de votul consilierilor judeţeni, valoarea bugetului a fost aprobată. Cei mai mulţi bani, 55 de milioane de lei, vor fi direcţionaţi, totuşi, înspre capitolul „Sănătate”. Pe şase se află Aradul, care are un buget de aproximativ 292 de milioane de lei, însă nici aici împărţirea banilor nu a avut loc fără scandal. Totuşi, au fost aprobaţi peste 10 milioane de lei pentru reabilitarea drumurilor judeţene, capitol care în fiecare an obţine o sumă importantă de bani, în general, în România.
„În acest an nu avem parte de prea mulţi bani europeni, însă acest lucru înseamnă că vom duce la bun sfârşit proiectele începute. Infrastructura rutieră şi cea a sistemului de sănătate reprezintă priorităţile majore şi vom asigura investiţii pe măsură pentru modernizarea acestora”, a spus preşedintele CJ Arad, Nicolae Ioţcu.
Bistriţenii, cei mai mulţumiţi
Clasamentul continuă cu Alba, Bistriţa-Năsăud şi Harghita. Cele trei judeţe au o valoare apropiată a bugetelor, astfel că Alba se află pe locul şapte cu 283 de milioane de lei, Bistriţa ocupă poziţia a opta cu 272 de milioane de lei, în timp ce Harghita are la dispoziţie pentru acest an 264 de milioane de lei. Dintre toţi, bistriţenii par cei mai mulţumiţi şi împăcaţi cu valoarea bugetului. „Bugetul este îndestulător pentru toate unităţile subordonate instituţiei. El se situează la nivelul celui din anul 2011, astfel că toate unităţile vor putea să îşi desfăşoare activitatea în mod normal, pentru că le vom susţine”, a spus preşedintele CJ Bistriţa-Năsăud, Liviu Rusu. Topul primelor 10 bugete este încheiat, mai surprinzător decât credeau unii, de către Bihor. Doar 257 de milioane de lei are la dipoziţie CJ Bihor în acest an, în condiţiile în care Oradea a câştigat bătălia bugetelor la capitolul reşedinţe de judeţ, cu bani mai mulţi decât Cluj-Napoca sau Timişoara. „Oradea şi-a trecut şi banii virtuali”, a lămurit problema vicepreşedintele CJ Bihor, Dumitru Voloşeniuc.
Braşovul, foarte mic
Topul celor 16 judeţe este completat, în ordine, de către Sălaj, Caraş-Severin, Covasna, Braşov şi Satu Mare, toate cu bugete cuprinse între 128 şi 197 de milioane de lei, iar cel mai mic buget din Transilvania îi aparţine judeţului Hunedoara, care trebuie să se descurce în acest an cu doar 63 de milioane de lei. Din aceste şase judeţe, cei mai nemulţumiţi sunt reprezentanţii CJ Braşov, care sunt nevoiţi să se mulţumească cu 158 de milioane de lei. „Aceşti bani pe care îi avem la dispoziţie sunt o sumă ruşinoasă, dacă ne gândim că, de fapt, cam atâta a costat doar domeniul schiabil din Poiana Braşov”, a fost nemulţumit preşedintele CJ Braşov, Aristotel Căncescu.
