Statele din zona euro, dar şi ţările membre ale Uniunii Europene care nu au adoptat moneda unică îşi vor întări disciplina fiscală pentru a preveni creşterea excesivă a datoriei suverane şi adâncirea deficitului bugetar, se arată în proiectul de acord pe care liderii europeni îl vor semna anul viitor. Ziarul britanic The Telegraph a publicat o variantă de lucru a acordului de uniune fiscală ce a stârnit controverse la Bucureşti şi a izolat Marea Britanie de restul Uniunii Europene.
Acordul cere ţărilor semnatare să aibă bugete echilibrate sau chiar surplus, cu alte cuvinte să nu cheltuiască mai mult decât încasează. Deficitul bugetar este permis doar temporar şi nu mai mare de 3%, iar deficitul structural nu trebuie să depăşască 5% din PIB. Datoria publică este şi ea limitată la 60% din PIB. Aceste cifre, prezentate şi de preşedintele Traian Băsescu după summit-ul de la Bruxelles, erau incluse şi în Tratatul de la Maastricht.
Încă din Articolul 2 al acordului se cere introducerea acestor cifre în Constituţia ţărilor semnatare sau într-o lege echivalentă. În plus, statele trebuie să aibă mecanisme care să acţioneze automat în cazul apariţiei unor derapaje. Mecanismele vor if stabilite la nivel naţional, dar pe baza unor principii discutate de semnatarele acordului.
Documentul stbilieşte şi modul în care vor fi readuse datoria şi deficitul excesive la parametrii din acord: pentru datoria suverană, reducerea este de 1/12 din sumă pe an, iar pentru un deficit bugetar prea adânc se cer reforme structurale care să fie analizate de Comisia Europeană.
Cu ochii pe ţara vecină
Documentul mai spune că o ţară din zona euro poate sesiza Curtea de Justiţie a UE despre un alt stat care foloseşte moneda comună, dacă are indicii că acesta a încălcat prevederile acordului.
Pe de altă parte, semnatarele se angajează să colaboreze pentru a ajung la o politică economică menită să aducă creştere şi competitivitate în Uniune. Mai mult, toate reformele majore pe care le vor implementa trebuie discutate cu instituţiile europene.
