Principala problemă a sistemului penitenciar din România este supraaglomerarea, a declarat, joi, directorul Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP), Marius Vulpe, potrivit Agerpres.
„Așa cum știm cu toții, cifrele o spun și recunoaștem, nimeni nu ascunde, supraaglomerarea este principala problemă a sistemului penitenciar, și nu de azi, de ieri, ci dintotdeauna”, a spus Vulpe la o dezbatere cu privire la situația sistemului penitenciar.
O altă problemă majoră a sistemului penitenciar o reprezintă, după cum a subliniat el, deficitul de personal. „Puteți urmări ce se întâmplă astăzi cu resursa umană din penitenciare, în condițiile în care avem o pierdere de o mie de angajați. (…) În condițiile în care pierd o mie de oameni, legal, prin demisii sau prin pensionare, se creează o problemă. Sigur, suntem într-un amplu proces de angajare a noi funcționari publici, dar care practic nu au experiență și procesul de integrare a lor și de formare va dura destul de mult, cel puțin șase luni”, a precizat directorul ANP.
Ministerul Justiției a organizat joi ultima dezbatere din seria întâlnirilor regionale care au avut ca obiectiv informarea și consultarea publicului cu privire la situația sistemului penitenciar din România. Discuțiile au avut ca scop identificarea de soluții pentru îmbunătățirea condițiilor de detenție și pentru reducerea în mod sustenabil a supraaglomerării din penitenciare.
Ttodată, Marius Vulpe a mai anunțat că Ministerul Apărării Naţionale a pus la dispoziţia ANP zece terenuri pentru amenajarea de noi spaţii de detenţie, potrivit Mediafax.
„Pe masa Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor este o ofertă pentru zece noi imobile oferite de către Ministerul Apărării Naţionale. (..) Nu toate sunt clădiri. Unele dintre ele sunt terenuri , altele sunt cu imobile. Nu e clar dacă ele vor deveni penitenciare de sine stătătoare sau secţii exterioare ale penitenciarelor deja existente. (…) Am dispus directorilor de penitenciare care se află în zonele respective să meargă în spaţiile respective, să facă evaluări, să vedem dacă se pretează pentru construcţia de noi penitenciare, cu ce costuri. Dacă spaţiile acelea permit folosirea lor, cu reparaţii minime, curente, e clar că există posibilitatea de amenajarea de noi spaţii de detenţie. Dar dacă locurile respective nu au construcţii pe ele, e vorba de construirea de noi spaţii de detenţie, şi atunci nu mai depinde doar de Administraţia Naţională a Penitenciarelor. În momentul acesta fonduri la buget pentru investiţii suplimentare în sistemul penitenciar. Avem disponibili bani doar pentru reparaţii curente, bani să-i folosim pentru îmbunătăţirea spaţiilor în care deja deţinuţii sunt cazaţi”, a declarat directorul general al ANP.
În paralel, în cadrul proiectului naţional de identificare de noi spaţii de detenţie, reprezentanţii Penitenciarului Rahova anunţă că au găsit două astfel de zone.
„Noi, la nivelul Rahova am identificat un astfel de spaţiu. Este situat în afara sectorului de deţinere, dar reamenajat întruneşte toate condiţiile pentru cazarea unui număr de 100-120 de persoane private de libertate, clasificate în regim semi-deschis. Eu zic că până la jumătatea lunii octombrie aceea clădire va fi gata, va avea toate utilităţile şi toate condiţiile necesare pentru a fi populată şi dată în folosinţă. Costurile au fost minime, se ridică la 6.000-7.000 de lei, lucrările fiind efectuate în regie proprie. Mai avem un spaţiu pe care l-am identificat, l-am şi amenajat în Bragadiru, la o altă locaţie a noastră unde avem o fermă. În cursul săptămânii viitoare cred eu că ar putea fi populat cu deţinuţi clasificaţi în regim deschis. Ar fi vorba de aproximativ 50 de persoane”, a declarat directorul Penitenciarului Rahova, Darie Alexandru.
