UPDATE. Parlamentul European a votat, marţi, Directiva privind produsele din tutun, dar urmează o serie de negocieri îndelungate cu Consiliul pentru a ajunge la o variantă comună a documentului, care se va întoarce în Legislativul european, transmite Mediafax.
Votul a fost posibil, după ce grupurile politice din Parlamentul European au negociat, săptămâna trecută, mai multe amendamente.
Europarlamentarii au votat amendamentul care interzice ţigările mentolate şi cele slim. Totodată, s-a ajuns la un compromis privind comercializarea ţigărilor electronice. Astfel, acestea vor fi comercializate în orice fel de magazine, nu doar în farmacii, aşa cum se stipula iniţial.
După votul de marţi, raportorul Linda McAvan are mandat să negocieze cu Consiliul pentru versiunea finală a Directivei, care se va reîntoarce în Parlament.
Se estimează că negocierile vor dura mai multe luni şi vor fi complicate, întrucât statele membre vor avea numeroase obiecţii la textul adoptat în Parlamentul European, în funcţie de propriile interese. Spre exemplu, România nu este avantajată de trecerea amendamentului privind ţigările slim şi cele mentolate, întrucât acestea reprezintă 15% din piaţa totală românească.
Directiva anti-tutun are puţine şanse să fie adoptată de către actualul Legislativ.
După ce va fi adoptată varianta consolidată, statele membre au la dispoziţie 5 ani pentru aplicarea prevederilor Directivei.
„Votul de astăzi este unul raţional, care ţine cont de situaţia actuală din Europa şi nu pune în dificultate industria de tutun”, a precizat pentru MEDIAFAX europarlamentarul PNL Renate Weber.
Propunerea de revizuire urmăreşte să tragă un semnal de alarmă asupra consecinţelor negative ale consumului de tutun (diferite tipuri de cancer, afecţiuni cardiovasculare, risc crescut de orbire, impotenţă, fertilitate redusă, impact asupra fătului nenăscut etc.).
_ _ _ _ _
Europarlamentarii români vor vota, marţi, Directiva privind produsele din tutun, în funcţie de propriile convingeri sau de interesele României, care s-a opus noilor reglementări ce i-ar aduce pierderi anuale de 200 de milioane de euro, transmite Mediafax.
Propunerea de Directivă a Parlamentului European şi a Consiliului aduce modificări la Directiva privind produsele din tutun, din 5 iunie 2001, înăsprind o serie de prevederi pentru a descuraja fumatul în rândul tinerilor.
Votul fusese programat iniţial în sesiunea din septembrie, dar PPE a cerut amânarea, pe fondul unui lobby intens desfăşurat de firmele din industria tutunului pe lângă europarlamentari, notează EurActiv.
Autorităţile române au avut poziţii divergente privind acest document. Ministerul Sănătăţii a pledat în favoarea Directivei, în timp ce Ministerul Economiei a evocat pierderile la buget care ar surveni în urma aplicării noilor prevederi. În cele din urmă a avut câştig de cauză poziţia Ministerului Economiei.
Diviziuni există şi în cadrul grupurilor politice din Parlamentul European, iar europarlamentarii români tind să voteze după propriile convingeri.
Grupul Socialiştilor şi Democraţilor (S&D) va susţine, cel mai probabil, revizuirea Directivei. În schimb, europarlamentarii români nu au ajuns la un consens.
„Nu am găsit o linie comună. Unii vor vota pe linia Comisiei de Mediu, care susţine Directiva, alţii vor ţine cont de poziţia Guvernului”, care este împotrivă, a declarat pentru MEDIAFAX vicepreşedintele PSD Corina Creţu.
„Au mai fost situaţii în care linia grupului a fost una şi noi am considerat că interesul nostru e altul. Nu se supără nimeni”, a mai spus Corina Creţu.
Europarlamentarul social-democrat a precizat că nu pot fi ignorate avertismentele Bucureştiului privind pierderile pe care le-ar provoca adoptarea Directivei.
„Eu personal susţin poziţia Comisiei de Mediu, dar nu cred că este oportun pentru România ca într-o perioadă de criză să tai o sursă importantă de venit la buget”, a spus Corina Creţu, adăugând că pentru România „ar fi o lovitură destul de mare” aprobarea propunerii.
Nici europarlamentarii PPE nu au reuşit să ajungă la o poziţie comună, în pofida unor negocieri îndelungate.
„Nu cred că va fi un vot pe grupuri politice. Fiecare va vota pe baza convingerilor individuale. Şi noi suntem împărţiţi: unii sunt de partea prevederilor dure din Directivă, alţii ţin cont şi de ceea ce spune industria tutunului”, a declarat pentru MEDIAFAX democrat-liberalul Marian-Jean Marinescu.
Europarlamentarul PDL susţine în ansamblu Directiva, dar nu este de acord cu interzicerea mentolului şi a ţigărilor slim, întrucât acestea reprezintă 15% din piaţa românească.
Totodată, Marinescu apreciază că UE se va confrunta cu o creştere a fenomenului contrabandei, din moment ce reglementările se vor aplica doar în spaţiul comunitar.
Iuliu Winkler (UDMR) apreciază că toate discuţiile pe marginea Directivei sunt „exagerate”.
„O să fiu reţinut în a vota anumite propuneri. Sunt câteva produse şi domenii de activitate pe lumea asta în care suprareglementarea nu prea a reuşit să producă efecte”, a precizat Winkler pentru MEDIAFAX.
În opinia sa, unele reglementări sunt „hazlii” şi vor duce „la înflorirea pieţei negre şi a evaziunii fiscale”. În plus, contrabanda va avea ca efect „un control mai redus şi de-abia atunci vor apărea nişte substanţe şi mai novice pentru consumatori”, a mai spus europarlamentarul PPE.
„S-ar putea ca disciplina de grup să fie încălcată, în funcţie de interese naţionale şi de convingeri personale”, a punctat Iuliu Winkler.
Europarlamentarul PNL Renate Weber a explicat pentru MEDIAFAX că va urma „linia de vot a grupului ALDE, care este raţională”. Ea respinge afirmaţiile potrivit cărora Directiva va duce la pierderea unor locuri de muncă.
În încercarea de a ajunge la un acord pentru trecerea Directivei, grupurile politice au purtat, săptămâna trecută, o ultimă rundă de negocieri. Astfel, s-a ajuns la un compromis – la cererea PPE – privind micşorarea suprafeţei de afişare a avertismentelor, de la 75% la 65%.
Pe de altă parte, spre nemulţumirea europarlamentarilor români, este puţin probabil să fie votat amendamentul susţinut de 10 ţări, inclusiv România, privind acordarea unor recompense pentru agricultorii care vor avea de suferit în urma aplicării noilor prevederi.
Propunerea privind revizuirea Directivei din 2001 este unul dintre proiectele care au suscitat cele mai numeroase controverse din ultimul timp. Lobby-ştii din industria tutunului au evocat pierderile masive, în timp ce numeroase organizaţii non-guvernamentale au invocat pericolele fumatului asupra sănătăţii. Şi la nivelul de ţări au existat diferite puncte de vedere. Unele au sprijinit necondiţionat Directiva, în timp ce producătorii importanţi de tutun, printre care şi România, au fost împotrivă. Altele, precum Olanda şi Suedia, au cerut derogări pentru anumite produse.
Peste 70.000 de retaileri mici şi mijlocii vor fi afectaţi de modificarea Directivei europene privind comercializarea ţigărilor, aceste produse având o pondere importantă în vânzări, estimările firmelor indicând că un magazin de mărime medie ar putea pierde anual circa 70.000 de euro.
„Pentru noi, retailerii mici şi mijlocii, orice reglementare care are potenţial să mute clienţii către economia gri înseamnă un pas mai aproape de faliment. (…) Pâinea şi tutunul generează trafic în magazine. N-ai ţigări, nu vinzi”, a declarat, la 22 mai, George Brotoiu, directorul general al reţelei de magazine Gulliver, care deţine nouă unităţi în Bucureşti. El este iniţiatorul unei petiţii împotriva aplicării Directivei.
„La nivel european şi local, întreprinderile mici şi mijlocii reprezintă baza pe care se susţine o parte semnificativă a economiei (…) Restricţiile relative, de tipul celor din Directivă, riscă să favorizeze fie şi involuntar, comerţul ilicit, reducând numărul micilor comercianţi legali”, a arătat preşedintele Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), Ovidiu Nicolescu, în cadrul Conferinţei Naţionale de Management Modern pentru Retailerii Mici şi Mijlocii.
În schimb, peste 20 de ONG-uri şi asociaţii ale medicilor au cerut, în aprilie, Guvernului să susţină adoptarea acestei Directive.
Potrivit unui studiu realizat de Roland Berger, România ar putea pierde până la 200 milioane euro anual. Un alt impact negativ enunţat de Roland Berger este reducerea locurilor de muncă din domeniu, estimarea pentru România fiind o scădere cu circa 19.000 de posturi. În prezent, în domeniu lucrează aproximativ 61.000 de oameni, din care 18.000 în producţie şi 43.000 în vânzări angro, distribuţie şi retail.
Propunerea de revizuire urmăreşte să tragă un semnal de alarmă asupra consecinţelor negative ale consumului de tutun (diferite tipuri de cancer, afecţiuni cardiovasculare, risc crescut de orbire, impotenţă, fertilitate redusă, impact asupra fătului nenăscut etc.).
„Tutunul este cea mai importantă cauză de moarte prematură în UE, fiind responsabil de aproape 700.000 de decese în fiecare an. Propunerea se concentrează asupra începerii consumării produselor din tutun, în special de către tineri, luând în considerare faptul că 70% din fumători încep să fumeze înaintea vârstei de 18 ani, iar 94% înaintea vârstei de 25 de ani”, se arată în text.
Cantităţile maxime de gudron, de nicotină şi de monoxid de carbon, precum şi metodele de măsurare rămân aceleaşi ca în Directiva 2001/37/CE.
Actuala Directivă nu armonizează reglementarea de către statele membre a aditivilor, astfel că revizuirea vizează interzicerea, în toate ţările, a comercializării produselor din tutun „cu arome caracteristice, cum ar fi aromele de fructe sau ciocolată”. De asemenea, vor fi interzişi aditivii asociaţi cu energia şi vitalitatea (cafeina şi taurina) sau care creează impresia că produsele au beneficii pentru sănătate (vitaminele).
Pe de altă parte, propunerea exonerează produsele din tutun altele decât ţigaretele, tutunul de rulat şi produsele din tutun nefumigene (trabucuri, ţigarete de foi şi tutun de pipă), de unele dispoziţii, cum ar fi interzicerea produselor cu arome caracteristice. Această exonerare este justificată de faptul că aceste produse sunt preferate mai ales de consumatori mai în vârstă, în timp ce propunerea se concentrează pe reglementarea produselor din tutun astfel încât acestea să nu încurajeze tinerii să înceapă să le consume.
Propunerea prevede că avertismentele combinate (ilustraţie plus text) de 75% ar trebui să fie afişate pe ambele feţe ale pachetelor de produse din tutun, prezentate în rotaţie. Pentru a spori vizibilitatea avertismentelor de sănătate de pe produsele din tutun nefumigene, va trebui ca ele să fie amplasate pe ambele feţe ale ambalajului.
Interdicţia privind introducerea pe piaţă (inclusiv vânzarea transfrontalieră la distanţă) a tutunului pentru uz oral (tutun snus) este menţinută.
Totodată, Propunerea de modificare introduce noi categorii de produse din tutun, introduse pe piaţă după intrarea în vigoare a Directivei din 2001.
O noutate o reprezintă şi reglementările privind produsele care conţin nicotină, acestea nefiind incluse în domeniul de aplicare al Directivei 2001/37/CE. Documentul stipulează că produsele au o cantitate de nicotină de peste 2 mg sau o concentraţie de nicotină de peste 4 mg/ ml pot fi introduse pe piaţă numai în cazul în care au fost autorizate ca medicamente, în condiţiile unui raport riscuri/beneficii pozitiv. Propunerea elimină divergenţele legislative actuale dintre statele membre şi tratamentul diferenţiat al terapiilor de substituire a nicotinei.
Documentul oferă statelor membre posibilitatea de a introduce dispoziţii mai stricte dacă acestea sunt justificate prin necesitatea de a proteja sănătatea publică.
Statele membre au libertatea de a menţine sau de a introduce acte legislative naţionale care să se aplice tuturor produselor similare pentru aspecte care nu intră sub incidenţa prezentei directive, cu condiţia să fie compatibile cu tratatul.
