Sanse minime de supravietuire pentru marinarii naufragiati in largul coastelor Africii de Sud. Printre cei 33 de membri ai echipajului se aflau si patru romani, toti din judetul Constanta. Mineralierul „Alexandros T” s-a scufundat miercuri seara din cauza furtunii foarte puternice.
La aproape trei zile de la producerea naufragiului navei „Alexandros T”, in largul coastelor Africii de Sud echipele de salvare nu au mai reusit sa gaseasca nici un navigator dintre cei 26 aflati pe lista disparutilor. Specialistii spun ca, daca naufragiatii nu vor fi recuperati in urmatoarele 24 de ore, sansele de supravietuire ale acestora sunt minime. Mai mult de-atat, membrii echipajului sunt nevoiti sa suporte temperaturile scazute ale apei. In noaptea de joi spre vineri au fost descoperite patru barci de salvare goale, ceea ce inseamna ca echipajul a ajuns in apa. Operatiunile de cautare au fost intetite dupa ce s-a anuntat o inrautatire rapida a vremii, respectiv valuri de peste sase metri inaltime si o intesitate a vantului de peste 100 de kilometri la ora.
Eforturi zadarnice
Primul semnal de alarma a fost inregistrat in jurul orei 22.00, ora Romaniei. Pana la sosirea echipelor de interventie, vasul „Fortune Express”, aflat la cateva mile marine de „Alexandros T”, a fost trimis la locul incidentului si a reusit sa salveze sase marinari. Echipajul este format din 24 de filipinezi, patru greci, patru romani si un ucrainean. Cu toate ca vremea era nefavorabila, fortele de salvare au batut marea in lung si lat. S-a reusit recuperarea doar a unui filipinez. El le-a declarat salvatorilor ca totul s-a intamplat foarte repede si ca o mare parte din echipajul navei nu a mai avut timp sa isi puna vestele de salvare. Autoritatile portului Elisabeth au mentionat ca, cu cateva ore inainte de furtuna, toate navele au fost avertizate sa se puna la adapost si ca locul in care a avut loc naufragiul este o zona foarte periculoasa. Un numar mare de nave s-a scufundat in acest perimetru. Mineralierul „Alexandros T” venea din Brazilia si se indrepta spre China. Verificarile facute asupra navei a scos la iveala faptul ca in 2003 aceasta a fost retinuta intr-un port al SUA din cauza numeroaselor defectiuni tehnice descoperite.
Drama familiei Macreanu
Dintre cei patru marinari romani, singurul despre care se stie, deocamdata, ca a fost salvat este electricianul Liviu Baluta, din Mangalia. Reprezentantul ITF in Romania, Adrian Mihalcioiu, a declarat ca ceilalti trei romani, mecanici de bord, sunt Daniel Mototoianu, din Constanta, Ion Macreanu, 56 de ani, din Medgidia, si Octavian Pase, din Constanta. Mihalcioiu a mentionat ca cei patru marinari erau plecati in voiaj de cel putin sase luni. Apropiatii familiei Macreanu spun ca de la producerea tragediei nu au mai primit nici o veste din partea autoritatilor implicate in operatiunile de salvare. Milena Macreanu a declarat ca impreuna cu ceilalti membri ai familiei spera in continuare ca Ion sa fie gasit in viata. „Asteptam cu sufletul la gura rezultatul cautarilor. Sunt sanse sa il gaseasca in viata. Incercam pe cat posibil sa nu facem speculatii, mai ales ca mai sunt si alte rude apropiate plecate pe mare”, a mentionat Milena Macreanu.
Blestemul SNC
Nava care s-a scufundat a fost construita in anul 1989 in Santierul Naval Constanta. Botezat initial „Comanesti”, mineralierul avea o capacitate de 171.875 tdw, iar in momentul scufundarii transporta 155.000 de tone de otel. Nava nu era incarcata pana la refuz, de aceea specialistii sustin ca nu aceasta este cauza care a declansat evenimentul. Este insa posibil ca incarcatura sa nu fi fost bine repartizata si din cauza furtunii nava sa fi fost dezechilibrata pana la punctul de scufundare. Vasul a apartinut Petromin, iar in momentul voiajului era in proprietatea Overseas Maritime Enterprises Inc., cu sediul in Grecia. Marinarii vorbesc despre un blestem care ar fi cazut asupra SNC, care este controlat acum de firmele omului de afaceri constantean Gheorghe Bosanceanu. Ultimul botez al unui vas lansat aici a fost lovit de ghinion, sticla de sampanie refuzand sa se sparga. „Lupii de mare” au spus atunci ca acesta este un semn rau. De altfel, realizarile din ultima vreme ale SNC stau dovada, santierul inregistrand in ultimul an pierderi de opt milioane de lei noi. In plus, privatizarea sa a facut valuri la momentul respectiv, ziarele sugerand ca patronului de la malul marii i-au fost acordate o serie nejustificata de inlesniri financiare.
Clipe de teroare
Ultimele momente petrecute pe vas trebuie sa fi fost teribile. Marinari cu state vechi spun ca intr-o furtuna de asemenea proportii nu mai este nimic de facut. De obicei, ei isi strang banii si actele intr-un recipient impermeabil, isi pun vestele de salvare si… asteapta. Exceptie fac mecanicii, care trebuie sa asigure functionarea motoarelor, ofiterul de navigatie si comandantul. Restul se aduna in comanda, in careu sau in alte locuri special amenajate. De obicei, se respecta instructiunile din exercitiile facute pe vas. Asa-numitele „roluri de echipaj” sunt exersate o data pe saptamana. Marinarii se impart in doua grupe, pozitionate la babord si tribord, si asteapta coborarea barcilor de salvare. In caz de abandon, pe o astfel de furtuna, care a rupt practic nava in doua, procedurile nu se mai respecta.
Liviu Baluta nu are nevoie de ingrijiri medicale
Ambasadorul Romaniei la Pretoria, Valer Potra, se declara optimist in ceea ce priveste sansele recuperarii marinarilor disparuti. Demersurile ambasadorului pe langa autoritatile competente din Africa de Sud au continuat vineri. Marinarul roman salvat joi, Baluta Liviu, se afla la bordul vasului care l-a gasit. Dupa ce a reusit sa intre in legatura directa cu el, ambasadorul a precizat ca marinarul este bine, sanatos si nu are nevoie de ingrijiri medicale. El va fi preluat si adus in Port Elizabeth in cursul zilei de vineri sau cel tarziu sambata dimineata, la bordul altui vas.
Trei romani, mecanici de bord, sunt in continuare dati disparuti: Daniel Mototoianu, Octavian Pase si Ion Macreanu.
"Cimitirul de nave”
Administratorul portului Elizabeth, Neil Chetty, a declarat pentru The Mercury ca in apropierea locului unde s-a scufundat nava s-a format o pelicula de petrol la suprafata apei, dar sansele ca aceasta sa fie adusa la tarm sunt minime.
Potrivit unui corespondent al publicatiei citate, zona in care a naufragiat nava Alexandros T este cunoscuta sub denumirea de "cimitir de nave”, din cauza numarului mare de ambarcatiuni scufundate aici.
