Începând cu luna aprilie, cetăţenii Republicii Moldova nu vor mai avea nevoie de vize pentru a circula în Uniunea Europeană, raportul cu privire la suspendarea vizelor urmând să fie aprobat de Parlamentul European. „Peste două săptămâni, acest raport va fi aprobat în Parlamentul European. Există deja un acord e principiu al statelor membre la nivelul ambasadorilor la Bruxelles. Nu există obiecţii nici din partea consiliului miniştrilor. Aşadar ne aşteptăm ca într-un timp scurt, cel mai târziu în aprilie, cetăţenii Moldovei să circule fără viză în Uniunea Europeană”, a declarat, la Galaţi, eurodeputatul Teodor Stolojan. Din punctul de vedere al acestuia, Republica Moldova a parcurs etape importante în apropierea de Uniunea Europeană şi este necesar ca toţi viitorii eurparlamentari români să susţină Moldova pentru obţinerea unei foi de parcurs pentru candidatura de stat membru UE, cu termene precise: „Parcursul european al Republicii Moldova are câteva etape care au început să se realizeze. De la 1 ianuarie 2014, Moldova poate exporta vin în Uniunea Europeană fără nicio restricţie cantitativă. Din aprilie, moldovenii vor circula în Europa fără vize. Apoi, sperăm ca în august să fie semnat acordul de asociere între Republica Moldova şi Uniunea Europeană. Sper că toţi europarlamentarii români vor acţiona ca în aceşti cinci ani, cât durează viitorul mandat, Republica Moldova să primească o foaie de parcurs clară cu privire la acceptarea sa ca o ţară candidată pentru a intra în Uniunea Europeană. Nu va fi deloc uşor, dar acesta este obiectivul pe care ni-l dorim. Una dintre problemele care au apărut după Vilnius, una din erorile recunoscute, a fost că Uniunea Europeană nu a oferit o perspectivă clară acestor ţări desprinse din fosta uniune sovietică”, a mai precizat eurodeputatul.
Proiecte abandonate de România, continuate de Moldova
În contextul acestor evoluţii, este importantă dezvoltarea colaborării transfrontaliere prin proiecte cu finanţare europeană, cum ar fi cel reluării navigaţiei şi construirii a 9 hidrocentrale pe Prut. Acest al doilea proiect, „Îmbunătăţirea condiţiilor de navigaţie pe râul Prut”, e pe poziţia 60 în lista proiectelor Strategiei Dunării stabilită în 2011, la reuniunea de la Viena a Parteneriatului pentru Îmbunătăţirea Infrastructurii şi Navigaţiei pe Dunării (PIDIN). Pentru că partea română nu pare interesată de proiect, Republica Moldova îşi continuă singură demersurile: a devenit stat maritim prin înfiinţarea Portului Giurgiuleşti, draghează Prutul şi a efectuat şi primul transport pe Prut cu un convoi de barje. ”Este modelul românesc de activitate, fixăm obiectivele şi nimeni nu se mai ocupă de ele, să le îndeplinească”, a declarat Teodor Stolojan.
