Pe masura ce apele Siretului se retrag din localitatile inundate, atentia este focalizata din ce in ce mai mult asupra cauzelor care au determinat producerea dezastrului din sudul Moldovei. Ar fi vorba de faptul ca sistemul de protectie impotriva inundatiilor nu mai corespunde conditiilor climatice din Romania sau de faptul ca inainte de 1989 a fost proiectat mai mult pentru protectia culturilor agricole decat pentru protejarea vietilor omenesti.
O noua politica de protectie impotriva inundatiilor
Dupa ce a vizitat zona inundatiilor de la Piscu si Independenta, presedintele Traian Basescu a declarat ca avem nevoie de „o noua politica de protectie din punct de vedere al inundatiilor pentru ca este clar ca Romania nu mai are aceeasi clima ca acum 20-30 ani, cand a fost conceput sistemul de protectie impotriva inundatiilor. Cine va spune ca incepand de maine facem toate digurile adaptate la noul sistem de precipitatii cred ca se hazardeaza. Vom trai cu acest sistem multi ani, pentru ca sunt costuri extraordinare sa refaci un sistem de protectie impotriva inundatiilor”.
La dotari stam extrem de prost
Primul ministru, Calin Popescu Tariceanu, a declarat dupa revenirea in tara de la Bruxelles, unde a discutat cu autoritatile europene despre efectele inundatiilor si ajutorul financiar al UE pentru eliminarea acestora, ca „la nivelul dotarilor Inspectoratului National pentru Situatii de Urgenta, la capitolul echipamente stam extrem de prost.” De aici si slaba eficienta a unora dintre interventii. Presedintele Basescu a declarat la Independenta ca din cauza dotarilor foarte slabe ale echipelor de interventie acum abia am reusit salvarea vietilor omenesti, dar obiectivele acestor interventii trebuie sa includa si salvarea bunurilor: „Trebuie sa avem cu ce sa raspundem mult mai bine pentru protejarea de vieti omenesti si pentru salvarea de bunuri. Abia au fost barci pentru a salva oamenii. Trebuie sa avem mijloace si pentru salvarea bunurilor. Sunt multe de facut si nu eu voi fi cel care da solutiile acum si pe loc. E clar ca Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta trebuie bine dotat, nici un cost din acest punct de vedere nu este justificat a nu fi facut pentru ca daca ai mijloace suficiente, salvezi o viata de om si asta justifica. Sa nu ma confundati cu unul care nu stie despre ce e vorba. Eu am trait pe ape, stiu ce inseamna apa. Meseria mea a fost sa traiesc in furtuna, in val de 16 metri, asta stiu sa fac. Imi dau seama ce inseamna apa si imi dau seama ce inseamna sa nu fii pregatit sa faci fata apei, pentru ca nimic nu e mai scump decat viata”.
Harta de risc, un termen SF
Prefectul Galatiului, Mihai Capra, considera ca modul in care a fost proiectat si construit inainte de 1989 sistemul de diguri de aparare impotriva inundatiilor trebuie sa faca obiectul unei analize foarte atente: „Eu nu sunt specialist in acest domeniu, dar intr-o discutie pe care am avut-o cu un specialist care a lucrat foarte multi ani in acest domeniu mi s-a spus ca in multe zone digurile de aparare au fost in asa fel proiectate si construite incat apara mai mult culturile agricole decat zonele locuite. Cred ca este necesar ca aceasta situatie sa faca obiectul unei analize”. Prefectul de Galati a mai precizat ca o asemenea situatie a constatat-o recent, in zona comunei Namoloasa, care a fost timp de sase zile inconjurata de ape: „Daca la Namoloasa aveam un dig si de cealalta parte a localitatii, acolo nu am mai fi avut nici un fel de probleme”.
In baza legislatiei aprobate in urma cu doi ani, consiliile locale ar fi trebuit sa elaboreze hartile de risc, care sa indice zonele inundabile, pierderile de vieti omenesti posibile in cazul unor asemenea evenimente si obiectivele inundabile. Specialistii sustin insa ca administratia locala este depasita de asemenea responsabilitati, la acest moment fiind posibila doar o marcare empirica a zonelor inundabile a localitatilor pe baza debitelor si efectelor inundatiilor istorice.
Fisuri periculoase
Vicepresedintele Consiliului Judetean Galati, Mircea Toader, a observat ca si digurile existente au ceea ce am putea numi „defectiuni”. In zona localitatii Namoloasa a observat ca digul de aparare avea unele fisuri transversale. Apoi, din cauza ca sunt utilizate si ca drumuri de acces la culturile agricole, in diguri sunt produse deformatii.
Gunoiul de sub covor
Alte cauze tin de modul in care au fost intretinute unele lucrari hidrotehnice de catre autoritatile locale. Nu ar fi vorba numai de colmatarea celebrelor santuri de la marginea drumurilor ce strabat localitatile rurale. Specialistii care au inceput scoaterea apei de la Vadu Rosca cu pompele aduse din Timis spuneau ca in prealabil trebuie sa se ocupe de decolmatarea canalului de desecare prin care urma sa fie evacuata apa. Apoi, in satele din sudul Moldovei a devenit o practica sa se arunce gunoaiele „la rapa”, pe cursurile paraielor ce strabat satele; asa se ajunge ca pe albiile unor asemenea cursuri de apa, de o importanta ce este de obicei ignorata, sa se produca torente greu de stapanit.
