Consiliul Concurenţei a decis să amendeze Hidroelectrica, dar şi mai multe companii partenere pentru că au încheiat contracte preferenţiale, distorsionând piaţa şi păgubind societatea de stat cu peste 1 miliard de euro. Între timp, firmele „băieţilor deştepţi” cer de la Hidroelectrica daune de sute de milioane.
Consiliul Concurenţei a anunţat ieri că sancţionează cu amenzi în valoare totală de 165.843.604 lei (aprox. 37 milioane euro) compania Hidroelectrica SA şi 10 parteneri contractuali ai acesteia, în principal comercianţi de energie, pentru încheierea unor înţelegeri anticoncurenţiale pe piaţa producerii şi comercializării de energie electrică. Astfel, Hidroelectrica va fi amendată cu 20,43 milioane lei (4,5 milioane de euro), în vreme ce partenerii companiei de stat au au primit următoarele sancțiuni: Alpiq Romindustries — 21.728.026 lei (aproximativ 4,8 milioane de euro), Alpiq Romenergie — 87.821 lei (circa 20.000 de euro), Alro — 21.238.719 lei (aproape 4,7 milioane de euro), Electrocarbon — 864.203 lei (aproximativ 193.000 euro), Electromagnetica — 9.021.308 lei (circa 2 milioane de euro), Elsid — 2.553.868 lei (aproximativ 570.000 euro), Energy Financing Team (Switzerland) — 71.374.436 lei (aproape 16 milioane de euro), Energy Holding — 12.359.852 lei (aproximativ 2,8 milioane de euro), Luxten Lightning Company — 5.454.150 lei (aproape 1,2 milioane de euro) și Menarom PEC (EURO PEC) — 724.950 lei (circa 162.000 de euro). Hidroelectrica SA, Elsid SA şi Electrocarbon SA au recunoscut, săvârşirea faptelor anticoncurenţiale şi, ca urmare, au beneficiat de reducerea amenzilor.
Cazul „băieţilor deştepţi” din energie a intrat şi în vizorul Comisiei Europene, care a investigat însă dacă a fost vorba sau nu despre ajutoare de stat acordate ilegal. Cazul a fost închis, reprezentanţii executivului comunitar constatând că nu a fost încălcată legislaţia privind ajutoarele de stat. Remus Borza, reprezentantul Euro Insol, administratorul judiciar al Hidroelectrica a precizat, pentru România liberă, că nu va contesta în instanţă decizia Consiliului Concurenţei. Mai mult, aceasta va ajuta Hidroelectrica în procesele intentate de companiile care au avut contracte preferenţiale cu societatea de stat.
„După ce au dat un tun de 1 miliard de euro statului român, culmea tupeului, băieţii deştepţi solicită despăgubiri de 600 de milioane de euro. Iar statul român a stat pasiv. Nu le-a urmărit yahturile de la Monte Carlo şi nici rusoaicele din harem. Aşa se întâmplă când instituţiile statului sunt slabe. Prefer să plătesc statului român amenda de 4,6 milioane de euro, decât să plătesc unora care nu au muncit în viața lor”, a declarat Borza.
Acesta susţine că decizia Autorităţii de Concurenţă este una aşteptată. „Împotriva evidenţei, ce să mai conteşti? Chiar şi noi, administratorul judiciar al Hidroelectrica am contestat din iunie 2012 aceste contracte care au reprezentat vârful icebergului care au determinat intrarea în insolvenţă a companiei. Principalii vinovaţi sunt băieţii deştepţi, respectiv cele 11 contracte de furnizare de energie, care au prejudiciat Hidroelectrica, în perioada 2006-2012 cu 1,1 miliarde de euro, această sumă provenind din diferenţa dintre preţul pieţei şi cel contractual şi chiar dintre preţul de cost şi cel contractual. În fiecare an preţul contractual era cu 50-80 de lei mai mici decât preţul de cost şi cu peste 100 de lei mai mici decât preţul pieţei”, spune reprezentatantul Euro Insol. Borza arată că aceste contracte au distorsionat piaţa şi că Hidroelectrica a încălcat mai multe prevederi legale, printre care obligativitatea de a vinde energie pe bursă.
„Vorbim de cel mai mare producător de energie din ţară, cu o cotă de piaţă de 30-35%. Motiv pentru care piaţa de energie a fost deficitară, iar preţul a fost mare. În momentul în care am denunţat aceste contracate şi am translatat cantitatea de energie aferentă acestora pe bursa de energie, preţul a scăzut de la 220 de lei la 150 de lei. Au avut de câştigat consumatorii casnici şi companiile”, afirmă Remus Borza. Acesta spune că ceea ce s-a întâmplat la Hidroelectrica este rezultatul interferenţei politicului în sfera economicului. „Companiile statului au ajuns să fie căpuşate ca efect al politizării execesive a managementului acestor companii. Băieţii deştepţi nu sunt invenţia exclusivă a Hidroelectricii. În ograda fiecărei companii de stat au proliferat găştile băieţilor deştepţi, în frunte cu decidenţii politici de la nivel local şi central”, declară reprezentantul Euro Insol.
Care este punctul de vedere al celorlalte companii sancţionate de Consiliul Concurenţei? Vor contesta acestea în instanţă decizia Autorităţii de Concurenţă? Până la închiderea ediţiei nu am primit nici un răspuns la demersul făcut de România liberă.
Ce au constatat inspectorii de Concurenţă
În cadrul investigaţiei, Consiliul Concurenţei a analizat contractele pe termen lung încheiate între Hidroelectrica şi unii furnizori de energie electrică şi consumatori eligibili pe piaţa angro de energie electrică, având în vedere scopul, condiţiile de piaţă, poziţiile deţinute pe piaţă, durata contractelor, cantitatea de energie electrică angajată în contracte, preţul contractual, imposibilitatea denunţării unilaterale din partea producătorului. Astfel, autoritatea de concurenţă a constatat că aceste contracte au avut ca efect blocarea pieţei pentru alţi furnizori şi producători de energie electrică şi consumatori eligibili, conducând la îngreunarea procesului de dezvoltare a pieţei în perioada liberalizării sectorului.
Contractele, încheiate preferenţial, fără un proces de selecţie obiectiv şi în lipsa unor proceduri transparente de comercializare a energiei electrice, prevedeau comercializarea unei cantităţi de energie mai mari decât putea să producă Hidroelectrica (95 -175% din cantitatea de energie produsă). Ca urmare a acestor contracte, a fost indisponibilizată anual o cantitate de 42-60% din energia electrică comercializată de productori pe piaţa concurenţială pentru o perioadă de 10-14 ani. În ceea ce priveşte preţurile practicate în cadrul contractelor pe termen lung încheiate, acestea s-au situat, în mod permanent, la un nivel inferior preţurilor medii înregistrate pe platformele de tranzacţionare PCCB ( Piaţa Centralizată a Contractelor Bilaterale ) şi PZU (Piaţa pentru Ziua Următoare). “Practic, întreaga cantitate de energie produsă de Hidroelectrica era livrată pe baza acestor contracte pe termen lung ceilalţi participanţi la piaţă ne mai având acces la această sursă de energie ieftină. Mai mult, contractele au fost încheiate în condiţiile în care toate părţile implicate cunoşteau informaţiile privind riscul hidrologic crescut, respectiv cantitatea insuficientă de energie electrică disponibilă. Astfel, pentru onorarea contractelor, Hidroelectrica a achiziţionat cantităţi importante de energie de pe piaţa concurenţială la un preţ mai mare decât cel la care vindea către partenerii săi”, a declarat Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei.
De menţionat că, în perioada analizată, 2003-2012, Hidroelectrica SA a primit aproximativ 450 de cereri de furnizare de energie electrică, cărora nu a putut să le dea curs. În acelaşi timp, aceste contracte au afectat şi concurenţii Hidroelectrica activi pe segmentul concurenţial al pieţei producerii şi comercializării de energie electrică, care nu au avut capacitatea de a realiza oferte la preţuri care să poată concura preţurile prevăzute în contractele pe termen lung. Astfel, a fost restricţionat accesul celorlalţi producători la grupul de clienţi ai Hidroelectrica.
Un alt aspect constatat în cadrul investigaţiei este faptul că unii parteneri contractuali ai Hidroelectrica şi-au exercitat în comun puterea de cumpărare pe perioada derulării contractelor în discuţie, coordonându-şi comportamentul concurenţial şi stabilind condiţiile de tranzacţionare. Astfel, Energy Holding SRL, Alpiq Romindustries SRL şi Alpiq Romenergie SRL şi-au coordonat comportamentul pe parcursul derulării contractelor pe termen lung încheiate cu Hidroelectrica, pentru a stabili condiţiile de tranzacţionare, inclusiv preţurile aferente. Acelaşi comportament a fost constatat şi pentru Elsid SA şi Electrocarbon SA, existând dovezi privind stabilirea în comun a condiţiilor contractuale cu Hidroelectrica SA.
Reamintim că, investigaţia a fost declanşată în anul 2012, din oficiu, indiciile fiind identificate în cadrul anchetei sectoriale pe piaţa energiei electrice. Pe parcursul investigaţiei, mai multe companii, comercianţi de energie au acţionat în instanţă Consiliul Concurenţei, contestând folosirea unor documente ridicate cu ocazia inspecţiei inopinate efectuate la sediile acestora. Aceste litigii au condus la întârzierea procedurii investigaţiei cu peste un an.
