Creierul cântăreşte doar un kilogram şi jumătate – o fracţiune din greutatea corporală totală – dar consumă 20% din aportul caloric zilnic. O dietă sănătoasă pentru creier este esenţială pentru păstrarea memoriei şi a intelectului şi pentru a avea o stare de spirit bună, relatează dailymail.co.uk.
Fast food-ul, la fel ca heroina, crează dependenţă au arătat studiile recente. Se pare că grăsimea şi gustările dulci declanşează aceleaşi centrele de plăcere din creier ca şi drogurile – fapt care ar putea explica de ce foarte mulţi oameni pur şi simplu nu pot renunţa la hamburgeri sau dulciuri. S-ar putea, de asemenea, ca dieta bazată pe fast food să se afle în spatele epidemiei de obezitate din America.
Există însă şi alimente care îţi ajută organismul şi îţi îmbunătăţesc capacităţile intelectuale.
Cum să te concentrezi mai bine
Circulaţia mesajelor între celulele creierului influenţează puterea ta de concentrare. Celulele creierului au nevoie de oxigen pentru a genera mesaje, oxigen pe care îl obţin din zahărul din sânge. Asigurarea un aport adecvat de calorii şi constant pe tot parcursul zilei este, prin urmare, primul pas pentru păstrarea concentrării şi atenţiei.
Acest lucru nu este suficient. Creierul are nevoie şi de acizii Omega-3 (care se găsesc în principal în peştele gras, nuci, dovleac şi seminţe de in) care ajută la construirea si menţinerea mielinei. (mielina este un înveliş gras care izolează nervii, facilitând transmiterea foarte rapidă a impulsurilor între celulele nervoase). Deşi studiile despre efectele acizilor Omega-3 sunt controversate, se pare că suplimentele de ulei de peşte stimulează performanţele mentale ale copiilor.
Pont: Mănâncă regulat trei mese pe zi ca să te poţi concentra mai bine, iar pentru gustări alege nuci şi seminţe.
Îmbunătăţeşte-ţi starea de spirit
Sentimentele noastre, la fel ca toate activităţile mentale, implică un schimb frenetic de mesaje între celulele creierului. Informaţiile sunt transportate între celulele creierului de substanţe chimice numite neurotransmiţători, care au un rol important în menţinerea stării de spirit.
Unul dintre este neurotransmiţătorii cheie de la nivelul sistemului nervos este dopamina sau „mesagerul bunei dispoziţii”. Creşterea nivelului de dopamină îţi conferă mai mult entuziasm şi plăcere, în timp ce un nivel scăzut este asociat cu sentimentele de tristeţe, iritaţie şi plictiseală.
Zaharurile şi alimente grase cresc nivelul dopaminei din organism. Cu toate acestea, o doză mare şi rapidă de dopamină este întotdeauna urmată de o scădere la fel de bruscă. Astfel, dacă vrei să te simţi bine toată ziua, mănâncă alimente bogate în proteine care eliberează treptat dopamina în corp.
Un alt mod de a asigura o producţie constantă de dopamină – şi o stare de spirit bună – este de a furniza creierului precursori ai acestei substanţe. Un important precursor al dopaminei este fenilalanina pe care o poţi găsi în sfeclă, soia, migdale, ouă, carne şi cereale.
Dacă vrei o cale rapidă să te simţi bine, ciocolata este foarte eficientă în creşterea nivelului de dopamină. Aceasta conţine anandamidă – o moleculă de grăsime care se aseamănă cu substanţa activă găsită în marijuana.
Un alt neurotransmiţător numit serotonină te ajută să te simţi mulţumit şi optimist şi combate anxietatea. O gustare plină de carbohidraţi va ridica rapid nivelul de serotonină, dar te va face să te simţi de asemenea, somnoros, asa ca din nou, este mai bine să menţii un nivel de echilibru.
Pentru fabricarea serotoninei, creierul are nevoie de triptofan, o substanţă din ouă şi carne. Vestea bună este că o felie de şuncă şi un ou la micul dejun vor furniza corpului o cantitate suficientă de serotonină pentru toată ziua.
Alcoolul în doze mici creează, de asemenea, un sentiment de bunăstare deoarece ridică nivelul de dopamină. În doze mari, alcoolul duce la mahmureală şi la o stare de spirit scăzută. Consumul excesiv şi pe termen lung distruge celulele creierului şi îţi afectează memoria.
Pont: Mănâncă la micul dejun şuncă si ouă pentru a avea o dispoziţie bună toată ziua. Migdalele şi fasolea teci sunt de asemenea bune.
Energic şi activ
Cafeaua este un remediu clasic pentru a alunga somnolenţa, însă trebuie să eviţi excesele pentru că un consum mare de cafeină poate produce nervozitate. Efectul cafelei este de a bloca o substanţă din creier care opreşte activitatea celulelor nervoase, făcându-te somnolent. Cafeina blochează în mod eficient această substanţă, încurajând astfel celulele creierului să fie active şi îţi oferă un plus de energie.
Cu toate acestea, prea multă cafeină, produce nervozitate deoarece glanda pituitară de la baza creierului interpretează această intensificare a activităţii cerebrale ca o avertizare a unei situaţii de urgenţă. În aceste situaţii, creierul produce adrenalină, dar aceasta în loc să te ajute să deveni mai alert, poate să îţi creeze o stare de anxietate care anulează capacitatea ta de a gândi clar.
Carbohidraţii sunt, de asemenea, o sursă de energie deoarece aceste alimente conţin o cantitate mare de glucoză. Dar aceasta, la rândul său determină organismul să elibereze insulină – hormon care produce somnolenţă.
Pont: Bea un espresso simplu care te va ajuta să ai mai multă energie şi nu unul dublu care te va face să te simţi anxios.
Memorie mai bună
Abilitatea noastră de a ne aminti lucrurile depinde de capacitatea celulelor creierului de a face noi conexiuni. Acest lucru se întâmpla atunci când creierul primeşte adrenalină – de aceea avem tendinţa să ne amintim anumite informaţii atunci când suntem emoţionaţi sau stimulaţi din punct de vedere intelectual.
Există un neurotransmiţător care păstrează celulele creierului în formă, numit acetilcolină. Studiile au arătat că medicamentele care imită efectul acestei substanţe chimice stimulează memoria la persoanele cu Alzheimer.
Acetilcolina este produsă din colină, p amină care se găseşte în ouă, ficat şi soia. Legumele, cum ar fi varza, broccoli şi conopida îmbunătăţesc, de asemenea, memoria. Cercetătorii au descoperit că oameni care mănâncă aceste legume au avut rezultate mai bune decât colegii lor la testele de memorie.
Pont: Ouăle îţi pot îmbunătăţi memoria, aşa că mănâncă-le în mod regulat.
Cum să îţi controlezi poftele
Ai observat că te fiecare dată când te simţi anxios, simţi nevoia să mănânci ceva dulce? Zahărul poate controla glucocorticoizi, hormoni de stres pe care corpul îi produce în momentele de tensiune.
Studiile pe şobolani cu niveluri ridicate de hormoni de stres au arătat că efectul pe termen scurt al zăhărului a fost relaxarea subiecţilor şi scăderea nivelului de stres. În acelaşi timp toţi sobolanii s-au îngrăşat, iar pe termen lung expunerea repetată la zahăr a modificat modul în care creierul răspunde la stimuli – organismul avea nevoie din ce în ce mai mult zahăr pentru a obţine plăcerea. Aşadar, oamenii pot deveni dependenţi de dulciuri în acelaşi mod în care apare dependenţa de droguri.
Deşi probabil te-ai plictisit de câte ori ai auzit acest lucru, singura modalitate de a evita poftele este să nu consumi alimentele care creează aceste dorinţe. Dacă brusc ţi se face potă de îngheţată poţi fie să cedezi tentaţei, să rezişti cu stoicism sau să începi o activitate care să te ajute să îţi ridici nivelul de dopamină din corp, precum cititul.
Pont: Încearcă să renunţi la obiceiurile proaste şi să le înlocuieşti cu alte tipuri de activităţi de consolidare a dopaminei, cum ar fi să faci exerciţii sau să te întâlneşti cu prietenii mai des.
