Consumul de pește, cel puțin o dată pe săptămână, ar putea ajuta la limitarea efectelor îmbătrânirii.
Cercetătorii au descoperit că în cazul persoanelor cu vârsta de peste 65 de ani care mănâncă peşte în mod regulat creierul prezintă cu 14% mai multă materie cenuşie în regiunile asociate memoriei şi cu 4% mai multă materie cenuşie în zonele responsabile cu cogniţia, comparativ cu creierul vârstnicilor care nu includ peştele în dieta lor. Efectul asupra creierului a fost independent de prezenţa acizilor graşi omega-3 în sângele participanţilor la studiu, sugerând că persoanele cărora le place peştele au un stil de viaţă mai sănătos în general, lucru benefic creierului, spun cercetătorii, citați de Mediafax.
„Includerea în alimentaţie a peştelui, fie fript sau la cuptor, arată existenţa unor diferenţe mai mari privind stilul de viaţă decât am fi putut deduce prin măsurarea unei singure componente biologice“, a declarat profesorul James Becker, de la Universitatea Pittsburgh din Pennsylvania, autorul principal al studiului. „Chiar şi după ce am verificat o serie de alţi factori care ar fi putut fi responsabili pentru diferenţele legate de sănătatea creierului, o dietă bogată în peşte fript sau la cuptor rămâne un semn important privind un creier sănătos“, a mai spus Becker.
Acizii graşi omega-3, care se găsesc în specii de peşte ca tonul şi somonul, sunt consideraţi benefici pentru inimă şi creier, fiind, posibil, responsabili de prevenirea micşorării normale a creierului care apare odată cu îmbătrânirea, potrivit unui studiu anterior, publicat în ianuarie 2014.
Cercetarea, publicată în American Journal of Preventive Medicine, precizează că, la nivel mondial, există peste 20 de milioane de oameni care suferă de demenţă, iar specialiştii se aşteaptă ca această cifră să se dubleze la fiecare 20 de ani, ajungând la 80 de milioane de oameni în 2040.
Orice schimbare a comportamentului care ar putea ajuta la o menţinere a funcţiilor creierului în limite normale, în cazul persoanelor în vârstă, merită să fie explorată „ca metodă de influenţare a riscului de instalare a demenţei“, precizează studiul.
Zona responsabilă de abilităţile
cognitive, îmbunătățită
Pentru a examina rolul jucat de dieta bogată în peşte şi legătura cu beneficiile aduse de acizii omega-3, cercetătorii au analizat informaţiile colectate pentru un alt studiu efectuat în Statele Unite pe termen lung, care a avut ca participanţi adulţi cu vârsta de peste 65 de ani, monitorizaţi timp de zece ani, între 1989 şi 1999.
Medicii s-au concentrat asupra a 260 de persoane fără probleme legate de cogniţie şi demenţă, cărora li s-au făcut analize de sânge în timpul perioadei de desfăşurare a studiului, precum şi investigaţii RMN (imagistică prin rezonanţă magnetică) asupra creierului la finalul studiului. Vârsta medie a participanţilor, la finalul studiului, a fost de 78 de ani.
Din acest grup, 163 de persoane consumau peşte fript sau la cuptor cel puţin o dată pe săptămână şi au fost clasificate drept consumatori regulaţi. Ceilalţi 97 de participanţi mâncau mult mai puţin peşte sau deloc.
Cercetătorii au descoperit că creierul persoanelor care consumau peşte în mod regulat avea mai multă materie cenuşie – ţesut cerebral alcătuit în cea mai mare parte din celule nervoase – în două regiuni asociate cu menţinerea unei funcţionări optime a sistemului nervos central, pe măsură ce adulţii îmbătrânesc.
Una dintre regiunile în care diferenţele privind materia cenuşie erau foarte vizibile este lobul frontal, o zonă responsabilă de abilităţile cognitive. Cealaltă zonă a creierului, care include hipocampul, este foarte importantă din punct de vedere al memoriei. În cazul lobului frontal, persoanele care mâncau peşte aveau cu 4,3% mai multă materie cenuşie decât cele care nu includeau peştele în dietă. În cazul regiunii responsabile de memorie, participanţii la studiu care mâncau peşte aveau cu 14% mai multă materie cenuşie.
„Oamenii susţin de peste o sută de ani că peştele este un aliment foarte benefic pentru creier, iar acum avem dovada clară că este bun pentru sănătate“, a declarat dr. William Harris, profesor la Sanford School of Medicine, în cadrul University of South Dakota din Sioux Falls (SUA). „Elementul de noutate care reiese din acest studiu este că prezenţa unui volum mai mare de materie cenuşie nu pare a fi legată de nivelul de acizi omega-3 din sânge, ci mai degrabă de consumul de peşte. Per total, ideea este aceeaşi, adică să mâncăm peşte“, a mai spus Harris.
Dr. James Becker şi ceilalţi autori ai studiului spun că persoanele care mâncau peşte tindeau să aibă un nivel de educaţie mai ridicat în comparaţie cu participanţii la studiu care nu consumau peşte, iar cercetări anterioare care au avut concluzii similare sugerează că o dietă bogată în peşte reflectă un stil de viaţă mai sănătos în general, lucru benefic şi pentru creier.
Studii anterioare au mai arătat că acizii omega-3 şi peştele au beneficii clare pentru sănătate, mai precizează autorii.
„Evident, nu tuturor le place peştele şi există categorii importante în cadrul populaţiei, de exemplu vegetarienii, pentru care consumul de peşte nu este o posibilitat“, a declarat Becker, pentru Reuters.
Însă, pentru foarte mulţi oameni, este posibilă o schimbare a dietei pentru a include peşte, la început poate o dată pe lună şi crescând apoi frecvenţa treptat, până la o dată sau de două ori pe săptămână.
Mesajul principal este însă că starea de sănătate a creierului în cazul adulţilor cu vârste de peste 70 de ani este o consecinţă, în parte, a modului în care au avut grijă de sistemul nervos central până la această vârstă.
“Deşi poate părea un drum prea lung pentru adulţii aflaţi acum în jurul vârstei de 30 de ani, mici schimbări ale stilului de viaţă efectuate acum şi menţinute trei-patru decenii pot avea consecinţe pozitive, care să merite efortul”, a adăugat profesorul James Becker.
