Sub ochii Consiliului Superior al Magistraturii s-a desfășurat, luni, la Curtea de Apel București, un caz ce poate fi considerat record absolut al abuzului de drept: un judecător a vrut să fie audiată ca parte într-o cale extraordinară de atac pentru a-și apăra propria hotărâre judecătorească.
Mai grav, judecătoarea a cerut NERESPECTAREA Codului de Procedură Penală!
Instanța Curții de Apel București, formată din judecătorii Anamaria Trancă și George Matei (președinte), care a judecat contestația în anulare formulată de DNA împotriva achitării în cazul “Rarinca – șantajarea președintei Înaltei Curți de Casație și Justiție”, s-a trezit la dosar cu niște note scrise, înaintate de avocatul Cornel Liviu Popescu în numele clientei sale, judecătoarea Risantea Găgescu
Risatea Găgescu este nimeni alta decât judecătoarea care a pronunțat achitarea împotriva căreia se exercita calea extraordinară de atac.
Cum a vrut judecătoarea să devină parte într-un proces, cu nerespectarea Codului de Procedură Penală
Judecătoarea Risantea Găgescu a făcut parte, alături de judecătorul Damian Dolache, din completul care a achitat-o pe Mariana Rarinca. Magistratul și-a expus punctul de vedere în dosarul penal pe care l-a judecat prin motivarea achitării, așa cum prevede procedura.
Însă, judecătoarea Găgescu a vrut mai mult decât îi oferă legile penale. A vrut să participe ca parte în judecarea contestației în anulare prin înaintarea unor note scrise, chipurile pentru a-și apăra cariera de magistrat deoarece, susținea ea, dacă s-ar fi admis contestația în anulare, ea ar fi putut fi sancționată de CSM pentru incompatibilitatea de a judeca dosarul “Rarinca”.
Pornind de la o situație ipotetică, judecătoarea Găgescu, prin avocat, a cerut să NU se respecte Codul de Procedură Penală care prevede clar că într-o contestație în anulare părțile din proces sunt DOAR inculpatul ( Mariana Rarinca), persoana vătămată ( Livia Stanciu – președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție) și procurorul de ședință.
Avocatul judecătoarei Găgescu: "Legiutorul este, uneori, prost"
Motivul pentru care judecătoarea Găgescu, prin avocat, a cerut să NU se respecte Codul de Procedură Penală este rizibil : “Legiuitorul este, uneori, prost!”.
Avocatul Popescu a invocat si articolul 8 al Convenției Europene de Apărare a Drepturilor Omului, încercând să acrediteze ideea că dacă legislația internă nu prevede ca judecătorul să fie parte intr-un process penal, în care s-a pronunțat, pentru a-și apăra un drept ( a-și apăra cariera profesională), trebuie respectată legislația europeană, care are prioritate.
Președintele instanței, judecătorul George Matei, nu a acceptat tertipul, explicându-i avocatului si doamnei judecător Găgescu, prezentă în sala de judecată, că în legislația autohtonă există cale administrativă de apărare a carierei profesionale, obligația magistratului fiind respectarea Codul de Procedură Penală, nu adăugarea la lege în funcție de ce drept personal vrea să-și apare oricine în orice proces penal.
Cererea judecătoarei Găgescu de a fi audiată în proces și de a i se lua în considerare notele scrise depuse prin avocat a fost respinsă de instanță.
Specialiștii : “Este halucinant ca un judecător să ceară nerespectarea Codurilor Penale”
Specialistii consultați de România liberă au susținut că legea penală trebuie respectată de toată lumea, iar magistrații trebuie să fie MODELE de respectare a legislației.
“ Este halucinant ca un judecător să ceară nerespectarea Codului de Procedură Penală. Pot presupune că acest judecător, cu grad de Curte de Apel, unde se pronunță hotărâri definitive, care CREDE că prevederile Codurilor Penale sunt facultative sau aplicabile în funcție de cine știe ce împrejurări, a dat sentințe definitive si executorii! Mă gândesc cu GROAZĂ ce hotărâri definitive ar fi putut pronunța un astfel de judecător” ne-a declarant un specialist care a dorit să-și păstreze anonimatul.
RL a întrebat și Inspecția Judiciară ce măsuri trebuie luate față de un judecător de dosare penale care crede că NU trebuie respectat Codul de Procedură Penală. Purtătorul de cuvânt al instituției ne-a anunțat că Inspecția NU se poate pronunța într-un caz ce poate face obiectul cercetării disciplinare.
Amenințarea reporterului RL cu plângere pentru "hărțuire"
RL a întrebat-o și pe doamna judecător Găgescu în baza căror texte de lege a înaintat notele scrise în judecarea contestației în anulare în cazul “Rarinca”. Doamna judecător ne-a spus că își rezervă dreptul la tăcere. Am insistat deoarece NU o întrebam în calitate de judecător care s-a pronunțat într-un dosar penal, ci de persoană care a dorit să fie considerată parte într-o contestație în anulare, avertizând-o că am înregistrat convorbirea. Avocatul Popescu ne-a amenințat cu plângere pentru hărțuire, deși reporterul RL nu a vrut decât să respecte deontologia profesională ("audiatur et altera pars"- principiul ascultării celeilalte părți).
Ultima oră – Răsturnare de situație în dosarul "Rarinca"
Instanța a admis contestația în anulare a DNA si a decis rejudecarea apelului în dosarul "Șantaj la președinta Înaltei Curți".
Primul termen de judecată a fost fixat pentru vineri. Apelul va fi rejudecat de o altă instanță de judecată.
Dosar “Rarinca” – istoric
Livia Stanciu, președinta Înaltei Curți, a făcut plângere la DNA împotriva Marianei Rarinca pentru șantaj. Mai multe instanțe de judecată au admis arestarea ei preventivă.
Tribunalul București a CONDAMNAT-O la trei ani închisoare cu suspendare.
Instanța Curții de Apel, formată din Damian Dolache și Risantea Găgescu au ACHITAT-O.
Procurorii DNA au făcut contestație în anulare a deciziei de achitare a Marianei Rarinca, admisă luni.
Între altele, procurorii DNA reclamau că judecătoarea Risantea Găgescu, din completul care a pronunţat decizia de achitare, nu ar fi fost imparţială, aducând ca argument interviul susţinut de ea în urmă cu doi ani în faţa membrilor CSM de magistratul care îşi dorea să promoveze la Înalta Curte.
DNA a citat, în solicitarea de atunci, discuţia purtată cu Livia Stanciu pe o chestiune de drept.
Dialog Livia Stanciu – Risantea Găgescu:
Livia Stanciu: Ce înţelegeţi prin eroare judiciară, doamnă…
Risantea Găgescu : Când există o eroare judiciară.
L.S.: Da, asta vă întrebam: ce înţelegeţi prin eroare judiciară dvs.? Ca să înţeleg şi eu.
R.G. : Mă scuzaţi, nu m-am referit la calea extraordinară de atac. Să văd că probele din dosar conduc spre achitare. Poate m-am exprimat eu greşit.
L.S. : Sau invers.
R.G. : Sau invers – condamnările. Deci este singura… dar foarte rar, cred că sunt situaţiile foarte rare. Numai atunci aş face opinie separată.
Prin ACHITAREA pronunțată în dosarul "Rarinca vs Livia Stanciu", judecătoarea Găgescu i-a explicat usturător, "pe viu", președintei ICCJ ce însemnă "eroare judiciară".
