Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Microhidrocentrale ridicate pe ultimul râu sălbatic din Carpați

Statul român a dat undă verde unui proiect privat hidroenergetic într-o arie naturală protejată din Munții Retezat. Aprobarea a atras acțiuni în judecată împotriva investitorului și Agenției pentru Protecția Mediului Hunedoara.

Share

Andreea Pocotila 0 comentarii

Actualizat: 25.04.2015 - 21:26

Statul român a dat undă verde unui proiect privat hidroenergetic într-o arie naturală protejată din Munții Retezat. Aprobarea a atras acțiuni în judecată împotriva investitorului și Agenției pentru Protecția Mediului Hunedoara.

Dinamitări de versanți, construirea unui drum de la zero, defrișări și posibile modificări ale albiei râului. Aceste intervenții vor fi făcute de o firmă privată pe Râul Alb din județul Hunedoara, de pe teritoriul Geoparcului Dinozaurilor Țara Hațegului. Valea râului hunedorean este una dintre cele mai sălbatice din zonă, parte a unei arii naturale protejate. Cu toate acestea, o societate comercială a primit aprobare să ridice două microhidrocentrale pe albia râului, în extravilanul comunei Sălașul de Sus, sat Coroiești, județul Hunedoara.

“Valea Râului Alb a fost identificată ca fiind ultimul râu de munte din Carpații Românești conservat aproape perfect din punct de vedere ecologic, geomorfologic și hidromorfologic, constituindu-se într-o adevărată comoară naturală cu un mare potential științific și turistic,” atrag atenția reprezentanții Coaliției pentru Mediu, care au trimis o scrisoare deschisă Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, cerând suspendarea imediată a proiectului. Printre semnatarii scrisorii trimise la minister săptămâna trecută se numără ONG-uri de protecția mediului precum Asociația Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis, Asociația Agent Green, Fundația Eco-Civica, WWF România, Terra Millenium III.

Biolog: “Lăsăm Carpații muți și sluți”

Un opozant al acestui proiect hidroenergetic – și al altora de acest gen - este un fost consilier al Ministerului Mediului, adică exact instituția în subordinea căreia se află autoritățile de mediu care au aprobat proiectul. Călin Dejeu este consilier al Organismului Intermediar al Programului Operațional Sectorial Mediu Cluj Napoca, autoritate de management trecută recent în subordinea Ministerului Fondurilor Europene.

Dejeu, biolog din Cluj Napoca, a documentat pe teren starea mai multor râuri din țară pe care statul a permis ridicarea de microhidrocentrale.

“La procentul de energie regenerabilă ne-am depășit din greu țintele și este stupid și criminal ca o țară cu climă continentală, cu râuri cu debite mici, să se bazeze atât pe hidroenergie. Este la fel de stupid ca și cum s-ar baza Irlanda pe energie solară,” acuză biologul, initiator al unei petiții internaționale care cere suspendarea proiectului și care a strâns, până pe 16 aprilie, 94.500 de semnături din întreaga lume.

Zona din albia râului unde se vor ridica microhidrocentrale se află în situl Natura 2000 Strei-Hațeg (Natura 2000 este instrumentul principal pentru conservarea patrimoniul natural pe teritoriul UE). ”Situl este declarat și pentru patru specii de pești, vidră și rac de ponoare. Râul Alb este situat în plin areal exclusiv al racului de ponoare, specie prioritară de interes comunitar care va fi grav afectată de devastarea ecosistemului acvatic,” spune biologul.

Specialistul face referire la unda verde dată de statul român microhidrocentralelor ridicate pe râuri de munte, ca urmare a cerințelor UE ca, până în 2020, cel puțin 20 de procente din energia electrică produsă în România să provină din surse regenerabile. Potrivit ANRE, această țintă a fost atinsă încă din 2014.

Biologul declară că nu este împotriva proiectelor hidroenergetice din surse regenerabile, dar atrage atenția că numeroasele microhidrocentrale nu respectă normele și afectează grav mediul.

„Nu avem energie hidro în plus de pe urma campaniei de exterminare a râurilor de munte din ultimii ani. Ea doar vine din alte surse, cu un preț ecologic astronomic și ireversibil. Lăsăm Carpații muți și sluți,” spune Dejeu, care a depus un denunț penal împotriva firmei, acuzând-o că face defrișări ilegale pentru a pregăti zona pentru construcții.

Investitorul - o firmă care comercializează piese auto

Firma care a început deja defrișările în zonă pentru a pregăti ridicarea microhidrocentralelor poartă numele de ABI Automotion SRL (fosta denumire e Speedy Driver) și are ca obiect principal de activitate, potrivit datelor de la Registrul Comerțului și propriului site, “comerţul cu amănuntul de piese şi accesorii pentru autovehicule”. Asociați ai firmei sunt soții Mihalache și Ana Bocea. Ana Bocea a fost, între 2004 și 2006, consilier local din partea Partidului Forța Democrată în orașul Nădlac, județul Arad.

Ambii soți conduc în prezent Camera de Comerț Bilaterală România-Slovacia, membru asociat al Camerei de Comerț și Industrie a României. Ana Bocea este președintele camerei bilaterale, în timp ce soțul său este managerul entității.

Până recent, afacerile familiei s-au axat în principal pe comerțul cu piese auto. La finalul anului trecut, însă, pe numele familiei au mai apărut mai multe firme cu obiect de activitate „producția de energie electrică”. Printre acestea, ABI Hidromotion SRL și ABI Hidropower SRL, ambele cu sediul în orașul Deva.

Mihalache Bocea: „Sincer, nu m-aș mai apuca de așa ceva”

Contactat de România liberă, asociatul principal și administratorul ABI Automotion SRL, Mihalace Bocea, și-a apărat proiectul: “Este o investiție foarte ecologică, nu e niciun dezastru, cum suntem acuzați. Pentru defrișările pe care le facem, pe doar 4000 de metri, am dat teren în schimb, de șapte ori valoarea și de cinci ori suprafața. Ulterior, totul se dezafectează și se readuce la stadiul inițial.”

Mihalache Bocea spune că nu a făcut decât să participe la o licitație organizată de Apele Române – Administrația Bazinală de Apă Mureș în 2012. Investitorul se plânge că obținerea tuturor avizelor necesare a fost greoaie: “Le avem pe toate, după ce am parcurs toți pașii. Sunt foarte mulți bani, foarte multă energie depusă. Am plătit 117.000 de euro garanție la Apele Române, pe care îi recuperăm doar dacă proiectul se va face. De doi ani de zile, plătim și chiria.”

Patronul firmei ABI Automotion spune că investiția în cele două microhidrocentrale se ridică la cinci milioane de euro, din care mare parte provin dintr-un credit bancar. Se așteaptă la o amortizare investiției în 8-10 ani și evită să facă o estimare a profitului pe care îl va avea după această perioadă.

„Sincer, nu m-aș mai apuca de așa ceva, dacă aș ști ce urmează. Adică participi la o licitație, obții toate avizele, cheltui o grămadă de bani și apoi să ți se spună că nu se mai face. Nu e normal. Când m-am apucat de această poveste, am fost încurajat de toate instituțiile din țară și din afară. Acum vin unii și spun să nu se mai facă. Nu se poate așa ceva, eu mi-am pus la bătaie toată averea, toate bunurile pentru chestia asta,” spune Bocea, potrivit căruia proiectul este pentru moment blocat până la rezultatelor controalelor efectuale la presiunea societății civile.

Geoparcul Dinozaurilor, aviz pentru o singură microhidrocentrală

Chestionate cu privire la motivele aprobării unor microhidrocentrale într-o zonă protejată, atât Apele Române, cât și Agenția pentru Protecția Mediului Hunedoara au făcut trimitere la faptul că proiectul a primit undă verde de la Universitatea București, cea care administrează zona prin Geoparcul Dinozaurilor. Contactați de România liberă, reprezentanții Universității ne-a transmis: “Geoparcul Dinozaurilor Ţara Haţegului este şi un parc natural care propune un plan de dezvoltare ce îmbină conservarea patrimoniului natural şi cultural şi care susţine dezvoltarea socio-economică a comunităţilor din Ţara Haţegului.(...) Administraţia Geoparcului Dinozaurilor Ţara Haţegului a eliberat un aviz favorabil, cu respectarea strictă a condiţiilor de mediu şi a principiilor de dezvoltare durabilă, pentru realizarea unei singure microhidrocentrale, în intravilanul comunei Sălaşu de Sus, satul Coroieşti.”

APM Hunedoara nu a cerut evaluarea impactului asupra mediului

Una dintre deciziile fără de care probabil proiectul nu ar fi putut prinde formă a aparținut Agenției Pentru Protecția Mediului Hunedoara, care a decis că „nu se supune evaluării impactului asupra mediului și se supune evaluării adecvate.”

„O microhidrocentrală nu are în mod normal efecte negative asupra albiei unui râu. Acestea pot să apară doar în cazul în care între turbină și captare debitul de apă rămas este mai mic decât debitul salubru de scurgere a apelor. În cazul microhidrocentralelor de pe Râul Alb, această condiție este impusă,” explică oficialii instituției într-un răspuns transmis României libere.

Din cauza acestei încadrări, împotriva Agenției pentru Protecția Mediului Hunedoara s-a deschis o acțiune în contencios administrativ de către Coaliția Federația Natura 2000, ai cărei reprezentanți cer suspendarea proiectului.

“Vă rugăm să constatați că proiectul este privat, se află amplasat în interiorul ariei naturale protejate – Sitului Natura 2000 ROSCI 0236 Strei – Hațeg, desemnat pentru specii de floră și fauna (…), precum și în perimetrul Geoparcului Dinozaurilor din Țara Hațegului și a fost încadrat de pârâta – autoritatea de mediu competentă la (…) instalații industriale pentru producerea energiei electrice, termice și a aburului tehnologic. Proiectul trebuia încadrat în mod corect la – “se supune evaluarii impactului asupra mediului”, se precizează în chemarea în judecată a celor de la Federația Coaliția Natura 2000.

Federația acuză că încadrarea făcută de Agenția pentru Protecția Mediului Hunedoara încalcă și Avizul de mediu nr. 10938/10.12.2012 la Strategia Energetică a României pentru perioada 2007 – 2022 emis de Ministerul Mediului și Pădurilor, prin care se interzice avizarea favorabilă a unor astfel de proiecte.

“În acele situri de interes comunitar (SCI-uri) care au fost propuse pentru protejarea speciilor de pești, vidră, rac sau pentru habitate care sunt influențate, nu se va propune/aproba/accepta dezvoltarea/amplasarea microhidrocentralelor,” precizează avizul.

Albia râului, închiriată cu 4.791 de lei pe lună

Apele Române, prin Administrația Bazinală de Apă Mureș, a încheiat două contracte de închiriere cu firma ABI Automotion SRL, pentru două suprafațe din albia râului – una de 98,8 mp și o alta de 123,5 mp. În total, pentru ambele terenuri, societatea va plăti o chirie lunară de 4.791 de lei. Firma a închiriat în zonă 25.200 mp de teren de la comuna Sălașu de Sus, pe o perioadă de 49 de ani. Contractul cu Apele Române, încheiat în urma unei licitații publice, se întinde pe 10 ani, cu posibilitate de prelungire. Investitorul a declarat că o astfel de investiție se întinde, de obicei, pe o perioadă între 25 și 40 de ani.

Citește totul despre:

Comentarii

loading...