Afacere imobiliară de 1,3 milioane de euro cu o moştenire-fantomă. Soţul comisarului european Corina Creţu a facut o jonglerie cu un teren din Băneasa în timp ce moștenitorul de drept se zbate prin instanțe

Într-un an şi jumătate, o suprafață de peste 4.000 mp din nordul Bucureştiului şi-a schimbat proprietarul de patru ori. Printre deţinători au fost soţul comisarului european şi mama acestuia. 

Tranzacţiile realizate de-a lungul anilor de Ovidiu Rogoz, actualul soţ al comisarului european pentru Politici regionale Corina Creţu, par să fie cel puţin bizare, dacă nu chiar penale. 

Despre „omul  de afaceri“ Ovidiu Rogoz, aşa cum îi place să i se spună, nu se ştie mai nimic: nici în ce domenii activează business-urile lui şi nici ce cifră de afaceri şi ce profit au companiile sale. A intrat în atenţia presei abia acum patru ani, când s-a căsătorit cu mult mai vizibila Corina Creţu, pe atunci eurodeputat PSD, acum comisar european. 

Însă oricât de low-profile a încercat să fie, „România liberă“ a intrat în posesia unor documente care scot la iveală modul de a face afaceri al lui Ovidiu Rogoz. Chiar dacă povestea a avut loc în urmă cu 12 ani, produce efecte şi acum. 

Traseu-fulger cu premeditare

În vreme ce urmaşii moştenitorilor de drept ai unui teren din Băneasa, situat pe Şoseaua Bucureşti-Ploieşti, se luptă şi acum în justiţie să-şi recupereze bunul, o parte din proprietate a fost tran­zacţionată în beneficiul lui Ovidiu Rogoz. Este vorba de un teren de 4.359 mp restituit de către RA-APPS unui anume Origen Trancă. Trebuie menţionat faptul că încă de la bun început Ovidiu Rogoz a ştiut că terenul va ajunge la el, din moment ce Origen Trancă a fost reprezentat, cu procură, de Ionela Rogoz, soţia de la acea vreme a actualului consort al Corinei Creţu.

După ce a intrat în posesia terenului, Origen Trancă l-a vândut imediat unei alte persoane. Apoi, într-un interval de numai un an şi jumătate, respectiva persoană i-a donat terenul Ilenei Rogoz, mama lui Ovidiu Rogoz, care, la rândul său, l-a donat mai departe fiului ei, iar într-un final acesta l-a vândut unei firme, cu 1,35 milioane de euro.

Ce spune raportul de expertiză extrajudiciară

Toată această suveică este descrisă într-un raport de expertiză tehnică extrajudiciară rea­lizat, la cererea moştenitorilor de drept, de expertul tehnic judiciar Dorin Bunescu, autorizat de Ministerul Justiţiei.

„Terenul ce s-a restituit de RA-APPS lui Trancă Origen a fost vândut ulterior, în baza actului de vânzare-cumpărare 3916/30.11.2004 autentificat de BNP Georgeta Enciu ş.a., unor persoane care, la rândul lor, au donat numitei Rogoz Ileana, iar aceasta a donat fiului său Rogoz Ovidiu terenul cu suprafaţa de 4.359 mp situat la nr. poştal 113B pe Şoseaua Bucureşti-Ploieşti, sector 1, Bucureşti, dobândit ca bun propriu, conform contractului de donaţie nr. 1437/22.06.2006, care era poziţionat peste terenul – proprietatea revendicată în mod legal – pe legile proprietăţii de către Voica Ilie. Rogoz Ovidiu, invocând un drept de pro­prietate dubios asupra terenului dobândit în regim de supremă urgenţă, în baza unor acte translative de proprietate succesive, a vândut terenul societăţii comerciale SC Orora Investments SRL în baza contractului de vânzare-cumpărare nr. 1549/2006 şi este susceptibil de date tehnice false (amplasamente, dimensiuni, proprietari)“.

Expertul judiciar îşi pune mari semne de întrebare asupra legalităţii acestor transferuri de pro­prietate succesive:

„Analizarea cu atenţie a acestui circuit-fulger al unui teren reconstituit la data de 11.06.2004 prin decizia RA-APPS nr. 222 şi transmis succesiv la mai multe persoane devenite ulterior donatoare imobiliare – la data de 30.11.2004, într-un interval extrem de scurt de către Trancă Origen şi, respectiv, Rogoz Ovidiu, dobândirea în proprietate de către aceştia este susceptibilă de fapte de natură penală, aşa cum rezultă din actele translative de falsă proprietate asupra terenului (…)“.

Adevărații proprietari mai au de așteptat

În tot acest timp, moştenitorii de drept ai terenului se luptă de 25 de ani să intre în posesia lui. Suprafaţa totală a parcelei este de 1,5 hectare, iar moştenitori sunt Ileana Stignei, în proporţie de 80%, şi Maria Răileanu (restul de 20%), conform succesiunii dezbătute în instanţă. Terenul cu pricina a suscitat în mod evident interesul investitorilor imobiliari, de vreme ce este situat într-o zonă de elită a Capitalei şi a fost evaluat în 2014 la 3,65 milioane de euro.

Aşa se face că, deşi Ilie Voica, tatăl celor două femei, a obţinut în 1991 o adeverinţă de proprietate de la Primăria Otopeni, în extravilanul căreia se afla terenul arabil, nici până în ziua de azi nu a fost înmânat un titlu de pro­prietate pentru parcela respectivă, care s-a „mutat“ apoi în sectorul 1 din Bucureşti.     

Sarabanda acţiunilor de la Chitila

Ileana Stignei a aflat că tatăl său ar fi primit în 1993, în contul unei suprafeţe de un hectar, acţiuni la societatea comercială Agroindustrial Chitila.

„Tatăl meu nu a intrat niciodată în posesia acestor acţiuni şi nu a încasat niciodată dividende. Societatea comercială Agroindustrial Chitila s-a privatizat între timp, iar în ceea ce priveşte aceste acţiuni nu ştiu ce s-a întâmplat. Dacă totuşi aceste acţiuni ar fi intrat în posesia tatălui meu, atunci societatea nu se putea privatiza 100% fără acordul tatălui meu, care era acţionar la aceasta“, se arată într-un memoriu al Ilenei Stignei.

RA-APPS dă un răspuns halucinant, prin care se spală pe mâini.

„Vă informăm că regia nu a administrat niciodată societatea comercială Agroindcom SA. În acest context, vă comunicăm următoarele: în baza HG nr. 1217/1990 a fost înfiinţată Regia Autonomă Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat, regia care a preluat Întreprinderea Agroindustrială Chitila. Prin 645/1992 se reorganizează ca societate comercială «Societatea Comercială Agroindustrială Chitila». Prin HG nr. 639/1995 se reglementează comasarea prin absorbţie a societăţii comerciale Agroindcom cu Regia Autonomă Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat. Prin HG nr. 603/1997 se înfiinţează societatea comercială Agroindcom Chitila SA, prin reorganizarea sucursalei agroindustriale Chitila din cadrul RA-APPS“.

Cu alte cuvinte, oficialii de la acea vreme (2013) ai regiei, sub semnătura directorului general Gabriel Surdu, susţin că tatăl reclamantei a avut acţiuni la altă societate, cu toate că, aşa cum reiese chiar din răspunsul lor, aceasta s-a desprins din RA-APPS în 1997, iar acţiunile ar fi fost emise în 1993.

Finalul epistolei trimise de regie este de un cinism maxim: „Pentru informaţii suplimentare, cum regia nu are nicio legătură cu acţiunile emise la SC Agroindustrial Chitila SA, vă rugăm să vă adresaţi fie Comisiei de Fond Funciar, fie societăţii în cauză, dacă aceasta mai există“.

Între timp, Ilie Voica, cel căruia i s-a înmânat adeverinţa de pro­­prietate acum 25 de ani, a decedat şi n-a mai apucat să fie pus în posesie. Nici moştenitoarele lui.

Cu toate că am făcut toate eforturile posibile pentru a avea o declaraţie de la Ovidiu Rogoz sau de la soţia sa, comisarul european Corina Creţu, nu am avut niciun răspuns până la momentul publicării acestui articol.