Organizatia Meteorologica Mondiala (OMM) a prezentat raportul asupra stratului de ozon stratosferic. Masuratorile au evidentiat ca in septembrie 2005 gaura de ozon masura 27 milioane kmp, o suprafata apropiata de cea inregistrata in anul 2003, data cand a fost observata cea mai mare gaura de ozon de cand se fac masuratori meteorologice. In raportul OMM se mai face referire si la conditiile meteo in stratosfera antarctica. OMM, in colaborare cu oamenii de stiinta, urmareste evolutiile climaterice.
Cataracta va afecta 150 de milioane de oameni
Ozonul joaca un rol benefic, absorbind cea mai mare parte a razelor ultraviolete B (UV-B), biologic nocive. Numeroasele experiente efectuate pe plante, animale, precum si studiile clinice la oameni au aratat efectele nefaste ale expunerii excesive la UV-B (cancer de piele, cataracta, boli infectioase). Consecintele subtierii stratului de ozon sunt incidenta crescuta a melanoamelor, sporirea numarului de bolnavi de cataracta. Pentru fiecare diminuare de unu la suta a stratului de ozon se majoreaza cazurile de cataracta cu pana la 150.000. In comunitatea oamenilor de stiinta se vorbeste de vreo 15 milioane de bolnavi de cataracta pana la sfarsitul acestui secol.
Dusmanii principali: chimicalele din cosmetice, frigidere…
Studiile au aratat ca produsele chimice fabricate de om, in principal halonii, cluorofluorocarbonatii, bromura de metil, sunt responsabile de rarefierea stratului de ozon. Aceste produse mai sunt inca folosite la frigidere, instalatiile de climatizare a aerului, fabricarea produselor cosmetice, stingerea incendiilor etc. Bromura de metil s-a folosit zeci de ani la dezinfectia materiilor prime destinate exportului, precum si a terenurilor destinate anumitor culturi. Tarile industrializate s-au angajat ca pana in anul 2030 sa suprime folosirea hidrocluofluorocarbonului.
Romania este tara semnatara a Protocolului de la Montreal si s-a angajat sa opreasca productia substantelor chimice inamice stratului de ozon si sa le inlocuiasca cu altele mai putin nocive.
Metanul, oxidul nitros si dioxidul de carbon sunt gaze de sera care exercita o influenta, inca necuantificata cu exactitate, asupra distrugerii ozonului. Opiniile expertilor cu privire la evolutia distrugerii stratului de ozon sunt diferite, dar nimeni nu exclude o inrautatire a situatiei ca urmare a poluarii excesive a atmosferei.
O posibila ameliorare prin anul 2040
Unii apreciaza ca in anul 2050 se va inregistra cea mai mare gaura de ozon, altii spun ca in 2006 ozonul va avea cel mai scazut nivel din intreaga istorie a observatiilor.
Alte simulari, care au inclus numai impactul CFCs asupra ozonului, indica anul 2040 ca fiind momentul in care cantitatea de ozon va reveni la valorile neperturbate anterioare anului 1980. Aceste simulari sugereaza, spun expertii in climatologie, ca variatiile climatice datorate gazelor de sera pot incetini, in mare masura, refacerea anticipata a ozonului.
Observatiile au furnizat probe convingatoare ale cresterilor mari ale vaporilor de apa stratosferici, care joaca un rol important atat in racirea stratosferei joase, cat si in distrugerea ozonului prin inter-mediul unor reactii chimice, avand astfel o mare contributie la procesele climatice.
