Factorii de mediu şi cei genetici au un impact major asupra sănătăţii emoţionale a oamenilor, a stabilit o cercetare a specialiştilor britanici şi americani.
Psihologii din Marea Britanie şi Statele Unite ale Americii afirmă că o combinaţie de mici schimbări care au loc în genele oamenilor îi poate predispune la sensibilitate la mediul înconjurător, ceea poate schimba perspectivele mentale şi afecta sănătatea emoţională.
Mai mult decât atât, specialiştii cred că descoperirile lor pot conduce către abordări personalizate de tratare a bolilor psihologice, conform unui nou studiu, publicat în revista Molecular Psychology, citată de Mediafax. Profesorii Elaine Fox (de la Universitatea Oxford) şi Chris Beevers (de la Universitatea din Austin, Texas) au revizuit o serie de cercetări ce analizează influenţa genetică şi stările emoţionale. Au descoperit că, în general, factorii de mediu şi cei genetici au un impact major asupra sănătăţii emoţionale a oamenilor. Studiile anterioare au identificat un număr de markeri genetici, care ar putea fi asociaţi cu riscul de dezvoltare a condiţiilor psihologice. Psihologii afirmă că este nevoie să se combine studiile despre genetica sănătăţii mentale cu filtrele personale ale omului, metoda de bază de a interpreta ce se întâmplă în jur. „Prejudecăţile cognitive au loc când oamenii interpretează în mod constant situaţii prin intermediul unui filtru mental particular – când oamenii au o prejudecată cognitivă care evidenţiază aspectele sau gândurile negative, aceştia sunt mai predispuşi la riscul de a suferi de o boală psihologică“, a explicat profesorul Chris Beevers.
Există multe cercetări despre aceste prejudecăţi şi despre genele care predispun oamenii la boli mentale, a menţionat acesta. „Noi asta sugerăm: ar avea mai mult sens să combinăm aceste două zone de interes“, a explicat cercetătorul. În lucrarea lor, cei doi descriu cum construirea unor profiluri mari de factori genetici de risc ar putea fi folosită pentru a determina cum mediul înconjurător afectează o persoană, bazându-se pe riscul genetic de referinţă.
De exemplu, pentru o persoană cu un grad ridicat de risc, aceşti factori genetici sunt mai predispuşi să fie sensibili la efectul mediului înconjurător, decât o persoană care are un grad scăzut, deci mai puţini factori de risc. Informaţia ar putea fi folosită pentru a evidenţia ce tip de persoane sunt mai predispuse să dezvolte prejudecăţi cognitive negative, ce pot duce către depresie. „Dacă iei o genă care este conectată cu o boală mentală şi compari persoanele care au aceeaşi variantă genetică, devine clar că ceea ce se întâmplă cu sănătatea lor emoţională se bazează pe mediul înconjurător“, a precizat şi profesorul Elaine Fox. Potrivit cercetătorilor, mai multe teste sunt necesare pentru a arăta cum interacţiunea dintre genetică şi mediul înconjurător afectează sănătatea emoţională a oamenilor.
3 milioane de români suferă de depresie, potrivit unei statistici oficiale.
