Grecia ar putea avea nevoie de o relaxare a datoriilor şi o finanţare mai mare decât a estimat FMI acum o săptămână, a afirmat, joi, economistul şef al instituţiei, Olivier Blanchard, informează Mediafax.
„Credem că evoluţiile actuale ar putea implică o finanţare mai mare, cel puţin pentru susţinerea băncilor şi o restructurare mai mare a datoriilor decât estimam în raport”, a afirmat Blanchard, într-o postare pe blog, relatează MarketWatch.
Într-un raport publicat săptămâna trecută se arată că Grecia ar avea nevoie de un nou ajutor de peste 60 de miliarde de euro, pentru acoperirea necesarului de finanţare, precum şi de o relaxare a termenilor de rambursare a datoriilor prin extinderea maturităţilor, relatează MarketWatch.
Raportul a fost pregătit înainte de convocarea referendumului de către autorităţile elene, decizie care a necesitat introducerea controlului capitalului.
Statul elen mai dispune de lichidităţi pentru doar câteva zile, iar controlul de capital previne prăbuşirea totală a sistemului financiar.
Comentariile economistului şef al FMI semnalează că reprezentanţii Fondului ar putea considera că Grecia ar putea avea nevoie şi de o reevaluare în scădere a datoriilor, nu doar de prelungirea termenelor de rambursare, dacă situaţia economică se va înrăutăţi.
Poziţia FMI intră în contradicţie cu cea a celui mai mare şi puternic creditor al Greciei, Germania.
Autorităţile de la Berlin au exclus orice reevaluare în scădere a datoriilor Greciei către Germania, afirmând că sunt deschise posibilităţii extinderii maturităţilor, la sfârşitul discuţiilor despre programul de salvare, dar numai dacă Guvernul grec va dovedi că este hotărât să reducă cheltuielile şi să reformeze economia.
Oficialii zonei euro consideră că FMI este prea pesimist în evaluarea situaţiei Greciei, a scris Blanchard, factor care reduce estimarea privind amploarea măsurilor de relaxare a datoriilor.
Evaluarea FMI ar putea încuraja Grecia să ceară Germaniei concesii mai mari în privinţa datoriilor decât vor autorităţile de la Berlin.
Grecia a transmis joi noaptea, Eurogroup, un nou program de reforme şi cere în schimb un nou program de ajutor de 53,5 miliarde de euro, până cel puţin în 2018.
Noul plan de reforme include o creştere a TVA-ului la 23% pentru serviciile de restauraţie şi la 13% pentru industria hotelieră, precum şi reforme în sistemul de pensii şi în domeniul public. În plus, Grecia intenţionează să elimine scutirea de TVA pentru insulele greceşti, până la sfârşitul lui 2016.
De asemenea, Atena prevede creşterea impozitelor pentru societăţi şi armatori. Propunerile vizează şi creşterea imediată a taxelor pentru produsele de lux şi publicitatea la televiziune.
Atena mai propune relansarea privatizărilor, îngheţate de la sosirea la putere a lui Alexis Tsipras.
Aceste propuneri urmează să fie analizate vineri de creditori – UE, BCE şi FMI – şi supuse sâmbătă miniştrilor de Finanţe din zona euro.
Parlamentul grec va dezbate de asemenea, vineri, acest plan de reforme.
Duminică, liderii din statele membre UE se vor reuni la Bruxelles pentru a discuta pe tema Greciei.
Grecia are o datorie totală de peste 320 de miliarde de euro, dintre care 65% către ţări din zona euro şi către FMI, iar 8,7% către BCE. Începând de la 1 iulie Grecia este, tehnic, în incapacitate de plăţi. Actuala situaţie nu este o premieră pentru Grecia, dar ar putea fi cea mai gravă din istoria ţării. În 2012, economia Greciei a fost în incapacitate de plăţi tehnică, restructurând o datorie suverană de 124 de miliarde de euro. La acea vreme, Grecia a fost salvată de creditorii europeni.
În lipsa acordului, statul elen riscă să nu poată plăti deloc datoria de 323 de miliarde de euro.
