Mâncărurile din orez, cuşcuşul, mămăliga şi pâinea de casă vă oferă nutrienţii necesari pentru ca
organismul vostru să nu fie lipsit de energie.
Una dintre sursele bune de cereale este orezul cu legume, mâncare pe care o puteţi consuma săptămânal. Alegeţi orezul cu boabe lungi care nu se lipesc, precum orezul brun sau cel prefiert. „Se poate utiliza în amestec cu orezul sălbatic, care nu este înrudit cu orezul obişnuit, dar care contribuie la creşterea nivelului de energie eliberată din alimente, scade nivelul colesterolului din sânge, îmbunătăţeşte sănătatea muşchilor, mucoaselor, pielii şi nervilor şi previne apariţia bolilor cardiovasculare”, explică Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare din Bucureşti.
Prepararea legumelor este bine să se facă în tigăi de tip wok de bună calitate, folosind ulei de măsline. Dacă puneţi şi ciuperci, alegeţi-le pe cele champignon, mânătărci sau pleurotus, pentru că sunt anticancerigene şi imunostimulatoare.
Mălaiul rafinat, sărac în nutrienţi
Cuşcuşul cu legume este de asemenea un fel sănătos de mâncare, care oferă organismului energie. Este uşor de digerat, conţine multe vitamine şi minerale, precum şi fibre alimentare. Mâncarea este una de post, recomandată inclusiv persoanelor cu boli digestive, cardiovasculare, hepatorenale şi gută.
O altă sursă de cereale este mămăliga. Calitatea nutriţională depinde de cea a mălaiului. „Măcinarea porumbului este foarte importantă, cel mai bun mălai fiind cel obţinut la mori cu pietre. Mălaiul astfel obţinut este mai bogat în tărâţe şi mai sănătos datorită conţinutului mai ridicat de fibre alimentare, vitamine şi minerale”, explică Mencinicopschi, în volumul „Revoluţie în bucătărie”. Mălaiul rafinat, grişat şi prefiert are o calitate nutriţională scăzută şi un index glicemic ridicat, motiv pentru care nu este recomandat persoanelor cu diabet, obezilor sau celor cu tranzit intestinal lent.
„Dacă doriţi să îi creşteţi valoarea nutriţională, puteţi adăuga făină de hrişcă. Pentru scăderea încărcăturii glicemice se recomandă consumul mămăligii după ce s-a răcit, când amidonul scade, trecând într-o formă rezistentă, asemănătoare fibrelor alimentare”, mai spune specialistul în nutriţie. Mălaiul integral este o sursă bună de potasiu, retinol şi fosfor. Verificaţi însă ambalajul, să vă asiguraţi că nu provine din porumb modificat genetic. Combinaţia mălaiului cu brânza de vaci compensează parţial lipsa unor aminoacizi esenţiali din porumb. Consumaţi brânză cu mămăligă o dată pe săptămână.
Unt Ghee pentru bulzul ardelenesc
Pentru prepararea bulzului ardelenesc nu folosiţi orice fel de unt. „Folosiţi unt clarificat, unt Ghee, pentru a rezista la temperaturile ridicate de coacere. Acesta se găseşte în magazinele de specialitate, dar poate fi preparat şi acasă, prin încălzirea untului obişnuit pe baie de apă. După topire, se separă grăsimea care formează un strat compact la suprafaţă şi se aruncă stratul apos de sub cel gras”, explică Mencinicopschi. Potrivit acestuia, grăsimea clarificată astfel se pune la borcane din sticlă, închise la culoare şi se păstrează la frigider sau la temperatura camerei, ferindu-se de lumină şi umiditate. Altfel, grăsimile se degradează uşor termic la prepararea bulzului, devenind periculoase pentru sănătate.
Pâinea de casă cu cereale şi seminţe se păstrează proaspătă în medie cinci zile la frigider, iar la congelator, maximum două luni. Odată decongelată, pâinea nu se mai recongelează.
>> Prepararea legumelor consumate împreună cu cerealele este bine să se facă în tigăi wok. Acestea permit amestecul uniform şi rapid al legumelor, cărnii, porţionate în bucăţi mici. Modul de preparare la tigăi wok permite utilizarea unei cantităţi mici de grăsime şi necesită un timp redus de gătire.
