Bugetarii au descoperit o arma care se poate dovedi letala nu doar pentru Guvernul Tariceanu, ci pentru orice alt executiv: procesele intentate statului pentru obtinerea de salarii, sporuri, bonuri de masa si alte drepturi consfintite de lege.
O data cu intrarea in Europa, mitingurile si grevele – armele consacrate ale luptei sindicale – au stralucit prin absenta. In schimb, tribunalele de munca au fost sufocate de procese prin care magistratii, profesorii, medicii, politistii, functionarii publici isi cer drepturile pe care guvernul le refuza sistematic, din lipsa de fonduri.
si iata ca au inceput sa apara primele hotarari definitive si irevocabile prin care magistratii si profesorii au avut castig de cauza. Iar aceste decizii pot revolutiona relatia dintre stat si bugetari, fiindca justitia va trebui sa tina cont de precedente si sa dea solutii similare in toate celelalte procese aflate pe rol.
Daca guvernul, presat de deciziile in lant ale instantelor, va fi silit sa mareasca cu 40% salariile tuturor bugetarilor, atunci va trebui sa scoata, din pamant, din iarba verde alte trei miliarde de euro anual.
Suntem in avanpremiera anului electoral 2008 si e greu de crezut ca executivul va reusi sa reziste presiunii sindicatelor. Sa admitem totusi ca va negocia la sange aceste mariri si va plati doar jumatate din sumele obtinute in instante. Tot inseamna un efort financiar de 1,5 miliarde de euro anual. La care se adauga banii pentru marirea pensiilor, pentru ajutoarele sociale acordate familiilor cu venituri mici, pentru acoperirea subventiilor agricole pierdute de la UE, dar si alte cheltuieli neprevazute. Inutil de spus ca nu vine vara, ci o iarna care, oricat de blanda ar fi, tot va gauri bugetul cu cheltuieli pentru sectorul energetic, factura la gazele naturale importate din Rusia fiind regina listei.
In aceste conditii, cat timp, cel putin oficial, nu vom avea majorari de taxe si impozite, proiectul de buget pe 2008 va fi greu de aprobat. Intrebarea e simpla, indiferent de culoarea politica a celui care si-o pune: de unde atatia bani? Clasa politica prefera sa amane scandalul dupa europarlamentare, asa ca dezbaterile pe buget vor incepe abia pe 27 noiembrie.
Oricum, faptul ca in proiectul aprobat de guvern fondul special constituit la dispozitia primului ministru este de 2,3% din PIB – egal cu bugetul Apararii – a starnit deja murmure.
Ministerul Economiei si Finantelor este primul care anticipeaza presiunile pe ipoteticul buget. si primul care a reactionat, destul de discret, pe 11 octombrie, cand a anuntat bancile internationale ca, pana pe 18 octombrie, asteapta subscrierea unei emisiuni de euroobligatiuni de "cel putin 500 milioane de euro", cu scadenta la zece ani. E prima data din octombrie 2003 – si atunci tot in avanpremiera alegerilor – cand se cauta finantare la costuri reduse pe piata externa. si vor urma emisiuni similare in cursul anului 2008.
Sebastian Vladescu, responsabil cu trezoreria in ministerul condus de Vosganian, spune ca ar fi vorba de "o actiune preventiva, si nu una generata de necesitati urgente". Ca finantistii nu vor sa fie prinsi pe picior gresit de o eventuala criza de lichiditati. Bineinteles, nici picati cu ceara guvernantii nu ar recunoaste adevaratele necesitati, cele electorale.
