Un proiect uriaş, care implică zeci de agenţii guvernamentale americane, fundaţii şi echipe de oameni de ştiinţă urmează să fie anunţat de preşedintele SUA, Barack Obama, în luna martie, potrivit New York Times.
Proiectul, care se va desfăşura pe o perioadă de aproximativ 10 ani, urmăreşte desenarea unei hărţi complexe a creierului uman şi se vrea un echivalent al Proiectului Genomului Uman, dar în domeniul neuroştiinţei.
Scopul celor implicaţi în proiect este să avanseze în cunoaşterea activităţii miliardelor de neuroni ai creierului uman şi să înţeleagă mai bine percepţia, acţiunile umane şi, de ce nu, conştiinţa umană.
Oamenii de ştiinţă speră că, în urma acestor descoperiri, vor putea înţelege mai bine – şi trata – boli ca Alzheimer şi Parkinson sau că vor putea avansa în domeniul inteligenţei artificiale.
Proiectul, care ar putea costa miliarde de dolari, ar urma să fie inclus în bugetul pe care îl va anunţa Obama în martie.
În ultimul său discurs despre Starea Naţiunii, Obama a dat cercetările în domeniul neuroştiinţei drept un exempu despre modul în care guvernul ar trebui să „investească în cele mai bune idei”.
„Fiecare dolar pe care l-am investit în harta genomului uman a adus înapoi economiei 140 de dolari”, a spus el. „Astăzi, cercetătorii noştri fac o hartă a creierului uman pentru a găsi răspunsuri pentru boala Alzheimer. Dezvoltă medicamente pentru a regenera organe, găsesc noi materiale pentru a face baterii de 10 ori mai puternice. Acum e momentul pentru a sprijini acele investiţii în ştiinţă şi inovaţie care aduc noi locuri de muncă”, a declarat Obama.
Dacă va avea succes, acest proiect ar putea fi o mană cerească pentru economia SUA. „Proiectul genomului uman a costat aproximativ 300 milioane de dolari pe an, timp de un deceniu”, spune George M Church, un specialist în biologie moleculară de la Harvard, care a participat la proiectul genomului uman şi care a declarat pentru NY Times că ajută la planificarea proiectului hărţii creierului. „Dacă ne uităm la cheltuielile totale pentru neuroştiinţă şi nanoştiinţă, deja cheltuim mai mult. Probabil că nu vor fi mai puţini bani cheltuiţi, dar vom obţine mai mult profit de pe urma acestor bani”, adaugă el.
Proiectul genomului uman a costat 3,8 miliarde de dolari. A început în 1990, iar scopul său, o hartă completă a genomului uman – adică a tututor genelor din ADN-ul uman – a fost finalizat în 2003. Un studiu al guvernului american arată că, până în 2010, de pe urma acestui proiect s-au câştigat 800 miliarde de dolari.
Harta creierului ar putea ajunge să coste 3 miliarde de dolari.
Compus din 100 de miliarde de neuroni care reacţionează la stimului prin impulsuri electrice, cu zone speciale pentru activităţi conştiente şi pentru cele subconştiente, creierul uman este atât de complex, încât cercetătorii nu au găsit încă modalitatea de a înregistra activitatea unor grupuri mari de neuroni în acelaşi timp, iar în cele mai multe cazuri, astfel de cercetări de desfăşoară cu mijloace invazive.
Deşi au fost lansate mai multe propuneri despre cum ar trebui realizată harta creierului, mai mulţi oameni de ştiinţă avertizează că un astfel de proiect este chiar mai dificil decât harta genomului uman. „Să definim scopul proiectului genomului a fost uşor. În acest caz, avem de-a face cu o întrebare mult mai dificilă şi mai fascinantă – care sunt şabloanele activităţii cerebrale şi, mai ales, cum e posibil ca aceasta să aibă loc?”, spune spune Ralph J. Greenspan, director asociat al Institutului Kavli pentru Creier şi Minte de la Universitatea California din San Diego.
