Incalzirea globala si consumul excesiv al resurselor va insemna, o spun toate vocile avizate, disparitia speciei umane in cateva sute de ani. Terra are insa o istorie geologica suficient de zbuciumata pentru a trece cu bine peste calamitatea umana si a se regenera in cateva milioane de ani. Antropocenul, era geologica pe care tot mai multa lume o asociaza perioadei petrecute de omenire pe suprafata Pamantului, va fi fara discutie cea mai scurta dintre erele de pana acum. Perioada de glorie a omului se va sfarsi brutal in cateva sute de ani, o spun numeroase voci. Amprenta puternica pe care o lasa omul asupra planetei va conduce inevitabil la un colaps ecologic si la o extinctie in masa a speciei umane. Cum va rabda Pamantul tot acest calvar este intrebarea la care a incercat sa raspunda revista New Scientist intr-un dosar pentru care a stat de vorba cu o serie de oameni de stiinta.
Fara combustibili pentru a sustine agricultura, umanitatea va da de belea. "O multime dintre lucrurile din jur vor disparea, iar multe dintre aceste lucruri inseamna in primul rand oameni", spune Tony Barnosky, palaeontolog la Universitatea din California, citat de Realitatea TV. Intrebarea la care trebuie gasit insa un raspuns este daca planeta va deveni in urma noastra un teritoriu intins si complet steril.
Pentru un raspuns cat mai putin fantezist, o privire la trecutul planetei este cea mai buna solutie, iar cercetatorii ne arata ca nici incalzirea globala, nici o extinctie in masa nu au fost straine Terrei de-a lungul timpului. Climatologii se uita cu atentie la Paleocen-Eocen, o perioada consumata acum 55 milioane de ani, cand temperaturile au crescut cu 9 grade Celsius in doar cativa mii de ani. E un scenariu pe care cei mai pesimisti il au in vedere si pentru ce urmeaza se se intample in vremurile noastre cu Pamantul. In ciuda conditiilor fie ele atmosferice, geologice sau de alt fel, sensibil diferite intre cele doua perioade comparate, acum 55 de milioane de ani nu s-a ajuns nici pe departe la extinctia in masa a speciilor. Referitor la zilele noastre, biologii mai conservatori sunt convinsi ca vom asista insa la cea mai mare extinctie in masa, una care va deraia complet traiectoria evolutiei.
Capacitatea destructiva a omenirii este subliniata si de David Jablonski, a paleontolog la Universitarea din Chicago: "Suntem o furtuna perfecta pentru biodiversitate. Nu ca vanam si pescuim in exces. Nu doar schimbam chimia atmosferei si acidificam oceanele. Nu doar rapunem cele mai mari animale. Facem toate aceste lucruri simultan". Cu toate acestea, Jablonski e optimist si nu crede ca omenirea e capabila de o extinctie comparabila cu cea mai radicala din istoria Terrei, petrecuta in Permian, acum 250 de milioane de ani. La acea vreme, 96% din speciile marine si 70% din cele terestre au disparut cu totul.
O planeta post-Antropocen ar fi, in ochii lui Jablonski, una populata de animale sau plante mici, care se reproduc repede si care au capacitatea de a exploata habitate potrivnice. "Va fi o lume a sobolanilor, a buruienilor si a gandacilor", spune paleontologul. Cum vor pieri insa restul speciilor? "Prima data ne vom descotorosi de speciile deja in pericol, dupa care se va trece la restul. Vom vedea disparand specii precum ierbivorele africane, care azi par in afara oricarei primejdii", spune si Barnosky.
O recuperare cat de cat completa a biodiversitatii dupa socul provocat de extinctie se va produce rapid, din punct de vedere geologic, sustin cercetatorii, in cateva milioane de ani, chiar daca pentru omenire intervalul este imens. Cateva milioane de ani, totusi, se va resimti un soc destul de pronuntat. "Vom avea de-a face cu o biosfera ranita. Extinctia nu inseamna doar inlaturarea unor organisme dintr-un ecosistem si crearea unui climat pentru noi specii, care sa se diversifice. Un colaps biologic inseamna ca pana si nisele dispar si nu va fi cine sa le inlocuiasca", spune Kirchner. Terra are suficiente resurse pentru a merge mai departe, este concluzia generala a specialistilor, chiar daca asta inseamna cateva zeci de milioane de ani pana cand biodiversitatea rasare din nou. Oamenii nu vor mai face insa parte din noua ecuatie.
