Cercetările DNA privind suspiciunile de fraudă la referendumul pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu vor trebui să stabilească în ce măsură unii oameni politici din USL şi-au folosit influenţa pentru a înclina balanţa la urne. Astăzi, este aşteptat la audieri însuşi secretarul general al PSD, Liviu Dragnea.
Secretarul general al Partidului Social Democrat şi unul dintre cei mai influenţi oameni din partid, Liviu Dragnea, se va prezenta astăzi la Bucureşti în faţa procurorilor anticorupţie, care l-au citat pentru explicaţii într-unul din cele câteva dosare în care se verifică fraudele de la referendumul organizat pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu.
Ancheta cu privire la eventualele nereguli de la referendumul din 29 iulie a ajuns şi pe masa procurorilor DNA după ce aceştia s-au sesizat din oficiu în baza unor informaţii primite referitoare la faptul că anumiţi lideri ai USL, organizatori ai referendumului, şi-au folosit influenţa politică pentru a obţine prin fraudă rezultatul dorit în procesul electoral şi anume demiterea şefului statului. Acesta este de fapt contextul în care vine Dragnea să dea explicaţii la DNA, nefiind exclusă nici o punere sub acuzare a acestuia. Mai ales că Parchetul a anunţat şi public că s-au descoperit nereguli în Teleorman şi că în urmă cu câteva săptămâni procurorii DNA Cluj au început urmărirea penală împotriva liberalului Teodor Atanasiu. Acesta din urmă este acuzat că, alături de alţi liberali, a plătit un interlop local pentru ca acesta, la rândul lui, să aducă oameni la vot. În afară de anchetele de la Teleorman şi Cluj, procurorii DNA Galaţi verifică şi eventualele nereguli de la referendumul din Vrancea, judeţ condus de un alt lider important al social-democraţilor, Marian Oprişan, vicepreşedinte al PSD şi preşedinte al Consiliului Judeţean.
În cazul din Vrancea, procurorii DNA verifică procentele foarte mari de prezenţă la vot, gen 200% la Lepşa, care s-au înregistrat în anumite locuri şi care par a fi dubioase. Potrivit unor surse judiciare, după declanşarea verificărilor pe referendum, anchetatorii au descoperit mari probleme legate de vot. Printre acestea faptul că ar fi oameni care deşi apar pe liste că au votat, nu au făcut acest lucru.
De asemenea, în alte cazuri cererile de deplasare a urnei mobile nu erau făcute de oamenii care aveau cu adevărat nevoie, ci de alte persoane care umblau apoi cu urna mobilă prin diferite localităţi.
Sursele RL susţin că procurorii anticorupţie au început deja în dosarele referendumului urmărirea penală „in rem” (fără făptuitori) pentru că au descoperit indicii de săvârşire a infracţiunii prevăzute de art. 13 din Legea 78/2000, adică fapta persoanei care îndeplineşte o funcţie de conducere într-un partid, într‑un sindicat sau patronat ori în cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial, de a folosi influenţa ori autoritatea sa în scopul obţinerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite şi se pedepseşte cu închisoare de la 1 la 5 ani.
