Hrana produsă în România este considerată, în general, mai sănătoasă decât cea din ţările occidentale.
După prinţul Charles al Ţării Galilor, moştenitorul coroanei Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, care promovează Transilvania şi finanţează reabilitarea unor case ori monumente istorice din regiune, şi alţi membri ai înaltei aristocraţii britanice sunt preocupaţi de soarta fermierilor români, mai ales a celor din Transilvania. Marchiza Tracy de Worcester a iniţiat o campanie, prin intermediul căreia îi îndeamnă pe români să îi sprijine pe micii fermieri, care produc hrană sănătoasă, spre deosebire de marile ferme, care au industrializat creşterea animalelor. Marchiza britanică s-a întâlnit la Cluj cu profesorii şi cu studenţii Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară, pentru a-i convinge să se alăture campaniei sale.
„Am trăit cea mai mare parte a vieţii mele la ţară şi am văzut cum micile ferme de familie dau faliment ca urmare a intrării pe piaţă a giganticelor ferme industriale”, a spus aristocrata britanică, citat de www.clujtoday.ro. Ea a mai spus că speră ca universitatea clujeană să promoveze în programele sale de studii şi modele economice bazate pe mici ferme, nu doar cel clasic, ce pune accent pe agricultura intensivă.
Film anti-Smithfield
Marchiza de Worcester a produs un film în care acuză proprietari fermelor gigantice de faptul că promovează practici incorecte şi că produc alimente dăunătoare pentru sănătatea oamenilor. De asemenea, ea vorbeşte în acest film şi despre impactul dăunător al dejecţiilor produse de fermele industriale asupra mediului înconjurător. Una dintre companiile vizate de Tracy de Worcester este Smithfield, care a început o acţiune în instanţă împotriva aristocratei britanice. „Aceste companii produc o cantitate imensă de dejecţii, care otrăvesc aerul şi solul. Practic, îşi externalizează costurile pe care le-ar avea cu gestionarea acestor dejecţii care sunt foarte toxice. Costurile sunt pasate comunităţii, astfel că fermele gigantice îşi permit să livreze pe piaţa carne foarte ieftină, care scoate de pe piaţă micii producători”, a spus Tracy de Worcester.
Modelul slow-food
Deja, ideea de sprijinire a micilor fermieri a strâns o serie de susţinători, cum ar fi reprezentanţii Centrului Raţiu pentru Democraţie ori cei ai Asociaţiei Slow Food Transilvania. „Noi am iniţiat festivalul Transilvania Fest, care a fost la început Turda Fest, tocmai în ideea de a-i sprijini pe micii fermieri şi pe micii meşteşugari locali, care nu au unde să îşi vândă produsele”, a spus Indrei Raţiu, preşedintele Centrului Raţiu pentru Democraţie din Turda şi fiul regretatului lider al PNŢCD, Ion Raţiu. De asemenea, Asociaţiei Slow Food Transilvania a iniţiat prima şcoală de vară din domeniul gastronomiei, care are loc în Munţii Apuseni. În plus, o serie de tineri care studiază agricultura, alimentaţia ori gastronomia în universităţi occidentale au început să vină în Transilvania, pentru a descoperi patrimoniul culinar local. Membrii aristocraţiei britanice spun că România este una dintre ţările care încă mai poate evita repetarea greşelilor pe care le-au făcut multe dintre ţările occidentale. Şi asta deşi marile ferme industrializate care cresc porci, vite ori păsări au câştigat deja o cotă mare din piaţa românească a alimentelor.
Consecinţe grave
În opinia marchizei de Worcester, situaţia de pe actuala piaţă a alimentelor are consecinţe grave pe termen lung asupra sănătăţii oamenilor. Ea spune că multe persoane ajung să sufere de obezitate ori de cancer, ca urmare a faptului că au ajuns să consume prea multă carne. „Avem prea multă carne ieftină, de aceea nu mai consumăm legume ori cereale”, a spus marchiza britanică.
