Szegedi Csanad este eurodeputat din partea Jobbik, formaţiune de extremă dreapta care la alegerile din 2009 a obţinut trei mandate de europarlamentar, iar în primăvara acestui an şi-a adjudecat 47 de mandate în Legislativul de la Budapesta, cu 16,67% din voturi. Recent, eurodeputatul Csanad şi-a deschis la Târgu-Mureş propriul birou, iar zilele trecute a înfiinţat Cercul de Prieteni Jobbik din România.
Într-un interviu acordat României Libere, Szegedi Csanad explică rolul Cercului Jobbik: va funcţiona ca un instrument pentru obţinerea autonomiei teritoriale a maghiarilor în Transilvania, dar şi ca pârghie prin intermediul căreia Jobbik va pune presiune pe UDMR şi PCM pentru a rezolva problemele etnicilor maghiari. Mai mult, membri ai Cercului de Prieteni Jobbik ar putea candida şi ca independenţi la viitoarele alegeri locale din ţara noastră.
Aţi înfiinţat Cercul de Prieteni Jobbik la Târgu-Mureş. Care este scopul şi cum le răspundeţi celor care spun că este, de fapt, o exportare a Gărzii Maghiare din Ungaria, după interzicerea ei?
Szegedi Csanad: Garda Maghiară şi Cercul de Prieteni Jobbik sunt două organizaţii diferite. Garda Maghiară are deja organizaţie aici, în Transilvania – Garda Secuiască. Cercul de Prieteni Jobbik este o organizaţie independentă şi, practic, înseamnă o lărgire a Partidului Jobbik.
Spuneaţi că membrii Cercului vor avea legitimaţii de membri de partid şi vor plăti chiar şi o cotizaţie. Mizaţi inclusiv pe voturile lor la viitoarele alegeri din Ungaria?
S.C.: În cazul în care persoanele ce vor intra în acest Cerc Jobbik vor avea şansa şi posibilitatea să voteze, pentru că în momentul de faţă nu o au, atunci cu siguranţă ne aşteptăm. O să decidă ei ce vor vota, dar, desigur, ne aşteptăm să prefere Partidul Jobbik. Scopul nostru nu este acela de a aduna voturile acestor persoane, ci mai degrabă să dinamizăm viaţa politică de aici.
Totuşi, începând cu 1 ianuarie 2011, maghiarii din Transilvania, dacă vor obţine dubla cetăţenie, ar putea primi şi dreptul de vot.
S.C.: Numai în cazul în care vor avea reşedinţa în Ungaria.
Aţi vorbit mult despre dinamizarea vieţii politice a maghiarilor din România. Cum urmează să faceţi acest lucru?
S.C.: După părerea mea, conducerea UDMR nu reprezintă în totalitate interesele maghiarilor, iar în ceea ce priveşte PCM (Partidul Civic Maghiar – n.r.), constatăm acum o anumită plafonare a politicii celor ce îl conduc. Mă dezamăgeşte faptul că aceste două partide se confruntă mereu unul cu celălalt. Ceea ce încercăm noi este să le arătăm acestor două partide, PCM şi UDMR, să se orienteze nu în direcţia în care se confruntă mereu, ci mai degrabă să se ocupe cu destinul maghiarilor din Transilvania. Apoi, avem o serie de sarcini şi obiective, printre care aş aminti autonomia teritorială, limba oficială, dar şi alte interese care trebuie realizate împreună cu românii, cum ar fi îmbunătăţirea siguranţei publice, reducerea criminalităţii în rândul comunităţii rome, crearea unor locuri de muncă, lupta împotriva corupţiei şi, dacă vorbim despre politici locale, atunci ne-am dori ca Tg. Mureş să devină un pilon al politicii şi al democraţiei maghiare. Noi dorim să reprezentăm interesele comunităţii maghiare în mod hotărât şi chiar radical, dar cu o condiţie: convieţuirea paşnică între români şi maghiari să se menţină.
Apropo de obiectivele pe plan local şi cele privitoare la autonomie. De ce credeţi că aţi fi luaţi în seamă de politicienii din Mureş şi din Târgu-Mureş atâta vreme cât, aşa cum spuneaţi, sunt în conflict chiar politicienii maghiari din Transilvania? Totodată, care este strategia Jobbik pentru obţinerea autonomiei Ţinutului Secuiesc?
S.C.: Eu sunt convins că autonomia nu ar fi doar în interesul maghiarilor de aici, ci şi în interesul românilor. Dacă există dorinţă în acest sens, sunt convins că şi politicienii se vor ocupa de această problemă şi, dacă acest deziderat al comunităţii se manifestă şi asupra politicii, în sensul că va juca un rol de presiune asupra politicienilor, sunt convins că aceştia nu vor rămâne indiferenţi faţă de această problemă. E cunoscut faptul că aici, în judeţul Mureş sau în regiunea Mureş, a mai existat autonomie şi a existat convieţuire paşnică între români şi secui, deci acest lucru nu ar fi ceva nou. Noi putem să fim de acord cu declaraţiile sau afirmaţiile făcute de domnul Tökés László, prin care spunea că secuii pot ieşi în stradă, dar numai prin metode paşnice, dar oamenii de aici vor trebui să decidă în acest sens.
Revin totuşi asupra problemelor locale, cum ar fi impunerea unor puncte de vedere în legătură cu Tg. Mureşul în faţa politicienilor locali. Cum se va realiza, în condiţiile în care UDMR este în conflict cu PCM, dar şi cu partidele româneşti? Cum poate Jobbik să impună luarea unei măsuri în favoarea ungurilor din Târgu-Mureş?
S.C.: Primul pas în acest sens este înfiinţarea acestui Cerc de Prieteni Jobbik. Persoanele care vor face parte din acest Cerc vor spune care sunt problemele concrete şi să decidă în ce fel se poate influenţa derularea evenimentelor pentru rezolvarea acestor probleme. Trebuie să vedem cum reuşim să punem presiune pe partidele maghiare de aici, dar nu exclud nici posibilitatea ca persoanele care fac parte din acest partid să candideze la viitoarele alegeri locale ca independenţi şi în cadrul administraţiilor locale să îşi spună păsul.
Asta înseamnă că nu excludeţi varianta ca la un moment dat Cercul de Prieteni Jobbik să se transforme în Partidul Jobbik din România?
S.C.: În acest moment nu există planuri în acest sens, dar pe termen lung nu exclud nici această posibilitate.
Depăşind problemele autonomiei şi pe cele ale disputelor politice, trăim o perioadă în care este criză şi în Ungaria, şi în România. Care este, din punctul de vedere al Jobbik, soluţia cea mai potrivită pentru depăşirea crizei: ceea ce s-a întâmplat la Budapesta, respectiv întreruperea acordului cu FMI, sau continuarea unui acord şi a împrumuturilor, aşa cum a decis România?
S.C.: Noi sprijinim politica Ungariei în acest sens.
Şi pentru România ce sfat aveţi?
S.C.: Să dea soluţii este datoria politicienilor români de aici. În cazul în care va fi autonomie, voi răspunde la această întrebare şi voi oferi soluţii.
Până la autonomie însă, aţi spus că trebuie să puneţi presiune asupra politicienilor din România pentru a le merge bine maghiarilor de aici…
S.C.: Cred că problema este că nu sunt sprijinite companiile locale, ci mai degrabă multinaţionalele. Din această cauză, banii intraţi în buget din taxe nu rămân în ţară, ci pleacă în afara ţării. La nivel european, statele în care întreprinderile familiale sunt sprijinite, şi nu companiile multinaţionale, cunosc în continuare dezvoltarea, a se vedea cazul Austriei. În statele în care întreprinderile familiale au fost distruse şi au fost sprijinite companiile multinaţionale este criză, aşa cum se întâmplă atât în cazul Ungariei, cât şi în cel al României. Să vă dau un mic exemplu: dacă târgumureşenii ar cumpăra lapte produs aici, în zonă, la micii producători locali, indiferent că sunt unguri sau români, banii ar rămâne pe plan local şi ar putea fi reinvestiţi, iar asta e valabil pentru toate produsele locale.
CV SZEGEDI CSANAD
2002 – publică lucrarea „Comoara prenumelor maghiare”.
2006 – creează o marcă de haine populare maghiare, la iniţiativa preşedintelui Jobbik, Gabor Vona.
2007 – cofondator al organizaţiei fasciste Garda Maghiară.
2009 – devine europarlamentar din partea Jobbik
În prezent – student la Facultatea Reformată „Karoly Gaspar”, Budapesta.
Harta României, fără Transilvania
Ieri, publicaţia Barikad, apropiată Partidului Jobbik, a publicat un articol dur la adresa politicianului român Bogdan Diaconu, pe care l-a ilustrat însă cu harta României din 1914, când Transilvania era anexată Ungariei. Atacul la adresa lui Diaconu vizează solicitarea acestuia din urmă ca eurodeputatul Szegedi Csanad să fie declarat persona non grata pe teritoriul României. Motivul l-a constituit o declaraţie a lui Csanad, care se arăta de acord ca etnicii maghiari să ceară autonomia în stradă.
Jobbik, „umbrela politică” a fasciştilor
Jobbik a apărut ca partid politic al fasciştilor maghiari în anul 2003. În 2006 a format o coaliţie cu o altă formaţiune extremistă, Partidul Dreptăţii şi Vieţii Maghiare, dar împreună au obţinut doar 2,2% din voturi. În 2009 Jobbik a intrat în PE, iar la alegerile din acest an a devenit a treia forţă politică din Ungaria.
