"Toate tarile se uita cu invidie la Romania", spune premierul Tariceanu, incercand sa ne convinga ca locul in care traim este la adapost de turbulentele financiare ale Occidentului. Aceeasi siguranta laudaroasa l-a determinat probabil pe Traian Basescu sa declare, patriotic, ca Romania "va respinge energic" ideea crearii unui sistem de autoritate unica de supraveghere a pietelor financiare la nivelul Uniunii Europene. Pretextul presedintelui pentru a iesi din randul lumii este unul implacabil: "Constitutia si legislatia Romaniei fac din BNR structura de gestionare a sistemului bancar national. Nu avem nevoie de un tutore".
Altfel spus, Romania respinge incercarea statelor europene de a face front comun impotriva crizei, invocand vesnica "suveranitate nationala" si, implicit, traditionalul "neamestec in treburile interne". Paznici singuratici ai tarii, liderii ei de azi si de ieri au judecat adesea lucrurile folosindu-se de sabloanele imbatranite ale nationalismului. Romania ar avea insa mai mult de castigat decat de pierdut daca ar fi solidara cu statele europene dispuse sa construiasca mecanisme comune de siguranta financiara.
Aroganta si nerecunoscatoare, Romania uita ca a fost primita in clubul european zdrentuita si murdara, iar acum intoarce spatele marilor puteri, aparandu-si nu atat suveranitatea, cat saracia si poate chiar hotia, caci istoria esecurilor financiare girate de organismele de supraveghere autohtone a facut posibile, in tranzitia noastra chinuita, inginerii perfide precum Fondului National de Investitii, Banca Religiilor, Bancorex.
Romania se insularizeaza crezand ca in acest fel scapa de criza, dar efectul s-ar putea sa fie invers. Refuzand solidarizarea europeana, s-ar putea sa i se raspunda, la nevoie, cu aceeasi moneda. Liderii autohtoni stiu ca traiesc intr-o lume interdependenta si ca bulgarele crizei nu poate fi oprit usor din rostogolire. Daca nu stiu, o pot afla din analizele facute de altii: Romania se afla, alaturi de Bulgaria, Ungaria si Letonia, in topul Credit Suisse privind statele cu cel mai ridicat risc macroeconomic.
Expertii citati zilele acestea de cotidianul american Wahington Post sustin ca, alaturi de alte tari din zona, Romania ar putea avea nevoie de ajutorul Fondului Monetar International pentru a nu cadea in prapastie, iar specialistii de la Economist Intelligence Unit explica in ultima lor prognoza ca Romania este una dintre cele mai vulnerabile tari la turbulentele financiare economice. In Romania se consuma mai mult decat se produce, de aceea guvernatorul Bancii Nationale a cerut schimbarea obiceiurilor prin stimularea muncii si a economisirii. Politicienii fac insa exact invers, cheltuind sume substantiale din bugetul de stat pentru a cumpara bunavointa alegatorilor.
Liderii politici autohtoni ignora criza internationala, preferand sa ramana la subiectele provinciale obisnuite, ca si cum ar fi izolati de restul lumii. Aflata la marginea continentului, mereu prea departe de lumea civilizata, Romania pare nu doar impacata, ci si multumita cu aceasta pozitie periferica. Autoelogiul primului ministru si constatarea presedintelui ca Romania nu are nevoie de un "tutore" european fac parte din traditiile de tara minora, unde liderii politici si chiar elitele intelectuale vor sa transforme, adesea fara argumente, secundarul in principal. In acest moment marginalitatea favorizeaza aparent Romania si doar amana momentul in care ar putea avea loc "aterizarea" mai mult sau mai putin fortata a economiei.
