Pe ordinea de zi a Colegiului Prefectural Galaţi din luna februarie se va afla şi decizia Romsilva de a desfiinţa herghelia de la Tuluceşti, singura din România care deţine o linie genetică pură a cailor din rasa Ghidran. În decembrie, cu puţin înaintea sărbătorilor de iarnă, 45 de iepe de prăsilă şi armăsari din rasa Ghidran au fost transferaţi la Herghelia Cislău din cadrul Direcţiei Silvice Buzău. Prin adresa 10.202/20.01.2012, directorul Romsilva Galaţi, Ion Hahuie, a comunicat Prefecturii Galaţi că măsura are la bază decizia Consiliului de Administraţie a Romsilva nr. 6/22.01.2012.
Potrivit acesteia, „în vederea eficientizării activităţii hergheliilor şi depozitelor de armăsari din cadrul regiei a fost luată măsura comasării acestora prin mutarea/transferul efectivelor”.
Herghelia de la Tuluceşti a fost înfiinţată în 1989, fiind populată cu material biologic din varietatea rasei Ghidran provenit de la Herghelia Rădăuţi. În 2009 avea un efectiv de 224 exemplare, din care 30 iepe de reproducţie, 4 armăsari pepinieră, 31 armăsari de montă publică şi 159 tineret cabaline. În 2010, avea 168 de cai din rasa Ghidran şi 4 armăsari lipiţani, iar în 2011 patrimoniul genetic al hergheliei era format din 165 de cabaline, 32 de iepe-mamă, 4 armăsari pepinieri şi 15 armăsari pentru montă publică, 51 dintre cabaline fiind considerate exemplare de elită.
O afacere profitabilă
În perioada 1998-2004, în care a fost condusă de dr. Levente Szekely, absolvent al unei specializări în domeniu la Universitatea Ecvestra Kaposvar din Ungaria, a avut loc, pe lângă perfecţionarea materialului genetic, o deschidere către dezvoltarea turismului hipic, gălăţenii şi brăilenii având posibilitatea să viziteze herghelia pentru echitaţie sau pentru o plimbare cu trăsura în zona de agrement de la Pădurea Gârboavele, lângă care este amplastă herghelia. Preţurile erau modice. Biletul de intrare şi un tur complet costau echivalentul a 1,5 euro, iar o oră de călărie doar de 12 euro, faţă de 50 de euro cât este preţul la herghelia de la Sâmbăta de Jos. Chiar dacă nu a beneficiat de o campanie de mediatizare a acestor oportunităţi, herghelia avea totuşi destui vizitatori.
Herghelia Tuluceşti e singura sau printre puţinele herghelii din ţară care a avut profit. În 2004, Consiliul Judeţului Galaţi, care administrează şi zona de agrement de la Pădurea Gârboavele, a intenţionat să preia în administrare herghelia, dar iniţiativa a fost respinsă tocmai pentru că acest transfer ar fi putut afecta activitatea de perfecţionare a materialului genetic.
Încă un tun imobiliar?
Acum, herghelia este desfiinţată şi se pare că dincolo de „măsurile de reformă” invocate în fundamentarea acestei decizii sunt şi interese foarte pragmatice. Herghelia Tuluceşti are în administrare 600 hectare de teren, din care 540 hectare de teren agricol utilizat pentru producerea de furaje necesare hranei cabalinelor din herghelie şi din alte herghelii din ţară. Cum nu vor mai fi cabaline, nu va mai fi nevoie nici de întreaga suprafaţă din administrare. Este vorba de terenuri situate în preajma Pădurii Gârboavele, aflată la 15 kilometri de Galaţi, şi s-ar părea că asistăm la reluarea, de către grupuri de interese obscure, a unui proiect din perioada 2000-2001, când se intenţiona înfiinţarea unei zone rezidenţiale în zona limitrofă pădurii.
Ghidranul – o rasă specială
Rasa de cai Ghidran a fost creată în urmă cu 300 de ani, din încrucişarea pursângelui arab cu pursângele englez şi a fost calul de bază al cavaleriei austro-ungare, care la un moment dat deţinea peste 10.000 de exemplare. Ghidranul are un temperament energic, vioi şi poate fi considerat un foarte bun cal de călărie, de vânătoare şi de tracţiune uşoară.
