Deblocarea plăţilor pe programul POSDRU va fi mai complicată decât a lăsat până acum Guvernul să se înţeleagă. Oficialii europeni consideră necesară o nouă misiune de audit, pentru a se asigura că România este capabilă să administreze fondurile europene, şi refuză o cerere de creştere a salariilor funcţionarilor care gestionează aceşti bani, în lipsa unei reforme profunde a sistemului.
Concluziile misiunii de audit a Comisiei Europene din perioada 19-23 noiembrie, transmise zilele trecute şi miniştrilor Muncii şi Afacerilor Europene de la Bucureşti, Mariana Câmpeanu şi Leonard Orban, arată că progresele realizate de România în chestiunea administrării fondurilor UE nu sunt suficiente, fapt pentru care Bruxelles-ul consideră necesară o nouă misiune de audit şi solicită autorităţilor române să transmită noi seturi de informaţii până la finele acestui an.
Documentul, întocmit de DG Ocuparea Forţei de Muncă, Afaceri Sociale şi Incluziune de la Bruxelles, arată că au fost făcute unele progrese în ceea ce priveşte cerinţele-cheie de control, necesare pentru deblocarea plăţilor. „Cu toate acestea, având în vedere numărul foarte mic de cereri de rambursare care au fost procesate pe baza procedurilor îmbunătăţite (aşa-numita „Instrucţiune 62″), este prea devreme pentru a fi siguri în privinţa eficienţei verificărilor de administrare. Prin urmare, va fi necesară o nouă misiune de audit, odată ce vor exista suficiente dovezi ce pot fi supuse auditului pentru a evalua eficienţa procedurilor îmbunătăţite de verificări de administrare. Se prevede ca această misiune să se desfăşoare în primul trimestru al anului 2013″, se arată în scrisoarea experţilor de la Bruxelles. (vezi document 1)
„Aş dori să vă atrag atenţia asupra Articolului 101 din Regula 1083/2006, care impune autorităţilor naţionale obligaţia de a urmări recuperarea sumelor neeligibile de la beneficiarii finali”, se mai arată în document. (vezi document 1)
Mai mult, Comisia Europeană impune corecţii de 25% pentru proiectele cu finanţare prin programul POS-DRU. „Asupra declaraţiei de cheltuieli certificate transmise către Comisie trebuie aplicată rata medie de corecţie financiară convenită de 25%, în baza cheltuielilor declarate la Comisie de la începutul perioadei de programare. Pentru a putea opera retragerea şi înlocuirea operaţiunilor aşa cum permite Articolul 98(2), aş dori să rog autorităţile române să trimită înainte de 15 decembrie 2012, o cerere de plată care să includă o sumă corectată, corespunzătoare cu 25% din cheltuielile declarate către Comisie, din care ar trebui deduse aproximativ 30 de milioane de euro reţinute deja de autorităţile române”. (vezi document 1)
Descarcă scrisoarea oficialilor europeni către Mariana Câmpeanu şi Leonard Orban
Reformarea autorităţilor de management
Probleme apar şi în planul de măsuri al Guvernului privind dinamizarea absorbţiei fondurilor europene. Într-o scrisoare trimisă în 15 noiembrie de comisarul european Johannes Hahn ministrului Afacerilor Europene, Leonard Orban, oficialul de la Bruxelles refuză explicit majorarea salariilor personalului din Autorităţile de Management, explicându-i lui Orban că Bruxelles-ul doreşte o reformă mult mai profundă a sistemului. „Potrivit Articolului 46 din Regulamentul 1083/2006, la iniţiativa statelor membre, fondurile structurale pot finanţa activităţile de pregătire, gestionare, monitorizare, evaluare, informare şi control ale programelor operaţionale. Prin urmare, salariile ar putea, în principiu, să fie eligibile pentru co-finanţare. Cu toate acestea, continuarea finanţării unui mecanism cu bani europeni, care s-a dovedit a nu avea niciun fel de efect pozitiv semnificativ asupra implementării programelor, după cum o @demonstrează nivelul redus al absorbţiei şi starea deplorabilă a implementării programelor din România, nu ar fi în concordanţă cu un management financiar sănătos. Aşteptata dezangajare a fondurilor este un semnal clar de eşec. (…) Vă rog să îmi permiteţi să reliefez faptul că o acţiune singulară de genul alinierii salariilor nu va avea cu siguranţă niciun impact semnificativ asupra implementării şi nu va îmbunătăţi performanţa. De aceea este important ca această creştere salarială să fie condiţionată de măsuri care să vizeze modernizarea administraţiei publice într-un context mai larg şi asigurarea unei utilizări eficiente şi sănătoase a fondurilor europene”, se arată în documentul transmis de comisarul Hahn. (vezi document 2)
În scrisoarea adresată lui Leonard Orban, oficialul european merge şi mai departe: „O chestiune fundamentală şi vitală este în primul rând selecţia personalului. Recrutarea trebuie să se facă pe bază de competiţie, pornind de la aptitudinile necesare pentru îndeplinirea sarcinilor de muncă şi adecvate nivelului de responsabilitate. Comisia va fi gata să acţioneze ca observator în procesul de selecţie a cadrelor de conducere superioare şi medii. Procesul de selecţie trebuie să includă elemente de anonimitate şi teste scrise”. (vezi document 2)
Prin urmare, comisarul Johannes Hahn solicită Guvernului ca „să elaboreze nu mai târziu de începutul lui decembrie un mecanism cu termene fixe care să preia chiar din 2013 elementele descrise mai sus pentru a justifica remunerarea pe bază competitivă printr-un proces de selecţie bazat pe competiţie şi orientare profesională strictă. În aceste condiţii, o parte din salarii ar putea fi inclusă în cererile de rambursare atunci când mecanismul orientat spre performanţă este adoptat şi aplicat legal şi, la nevoie, reflectat în textul Programului Operaţional Asistenţă Tehnică”. (vezi document 2)
„Se estimează că la ora actuală aproximativ 1.200 de persoane beneficiază de actualul mecanism de stimulare. O analiză a volumului de muncă pentru fiecare structură implicată în gestionarea fondurilor UE trebuie să evalueze distribuţia sarcinilor şi poziţiilor la toate nivelurile (poziţii de conducere şi de execuţie). Aceasta trebuie însoţită de o evaluare a sarcinilor de către fiecare structură sau departament şi de o comparaţie între autorităţile gestionare şi organismele intermediare, precum şi între fiecare dintre acestea”, mai arată Hahn. (vezi document 2)
Descarcă scrisoarea comisarului Hahn către Leonard Orban
Îngrijorările cu privire la activitatea ANRE
Modul netransparent în care s-au făcut numirile la vârful ANRE a produs şi el iritare la nivelul Comisiei Europene, după cum se poate vedea şi din scrisoarea transmisă ministrului Economiei, Daniel Chiţoiu, la începutul lunii noiembrie, de către comisarul Gunter Oettinger.
„A fost adus în atenţia mea faptul că procesul de numire a membrilor Comitetului de Reglementare al ANRE ar fi fost realizat într-un mod netransparent şi necompetitiv”, se arată în scrisoarea comisarului, datată 5 noiembrie 2012. (vezi document 3)
„Fără un arbitru independent puternic, deschiderea pieţei din România nu va funcţiona, iar România nu va putea să-şi joace pe deplin rolul într-o piaţă europeană a energiei competitivă şi bine integrată. Daţi-mi voie să îmi exprim îngrijorarea profundă în privinţa felului în care pare să se fi făcut selecţia Comitetului de Reglementare al ANRE. Potrivit informaţiilor pe care le deţin, posturile vacante nu au fost mediatizate într-un mod potrivit acestor funcţii, criteriile de selecţie nu au fost făcute publice şi procesul nu a fost transparent. Cred că o precondiţie pentru a avea o autoritate de reglementare puternică şi independentă este accea ca procesul de selecţie a conducerii sale să fie credibil şi total transparent, pentru a atrage cei mai buni şi mai experimentaţi candidaţi”, se arată în scrisoare. (vezi document 3)
Descarcă scrisoarea comisarului Oettinger către Daniel Chiţoiu
Amintim că Plenul reunit al Parlamentului a validat, în luna octombrie, comitetul de reglementare al ANRE. Comitetul are 7 membri aleşi în baza unui algoritm politic stabilit de toate partidele parlamentare. Din cei 12 candidaţi interesaţi, însă au fost eliminaţi de la vot unii candidaţi cu experienţă în domeniul energetic, fără implicare politică.
