Viitorul Europei se discuta in clandestinitate la Bucuresti. Politicienii sunt dezinteresati, socotind ca nu e un subiect care aduce voturi, jurnalistii se rezuma adesea la stiri, considerand ca tema nu are audienta, iar intelectualii initiaza doar dezbateri timide. Elitele refuza sa faca exercitii de imaginatie despre cum ar trebui sa arate Uniunea Europeana fie din neputinta sau indiferenta, fie din comoditate, iar Romania ramane, potrivit traditiei, o tara fara proiecte aflata intr-o vesnica tranzitie spre modernitate. Liderii politici au nevoie de biciul Bruxelles-ului mai mult decat de recompensele materiale aflate in joc, pentru a pune in miscare proiecte valabile. De aceea banii alocati de Uniune pentru Romania sunt abandonati pe traseu, din lene si lipsa de viziune, in schimb legea pentru Agentia Nationala de Integritate a trecut cu o viteza uluitoare prin Parlament dupa ce oficialii europeni au amenintat cu sanctiuni severe Bucurestiul.
In Romania se discuta despre Europa mai ales cand se pregatesc cartonasele de avertizare, cand suntem descrisi in culori sumbre in presa straina sau cand conducatorii nostri sunt aratati cu degetul; in campaniile electorale cand oamenilor li se promite un "viitor european" sau in perioadele de criza in care politicienii au nevoie de alibiuri pentru ceea ce au facut sau pentru ceea ce nu vor sa faca.
Inaintea marilor decizii si intalniri de la Bruxelles, in Romania nu se vorbeste despre Europa. Nici Guvernul, nici Presedintia, nici Parlamentul nu au vorbit public despre miza noului Tratat Constitutional care a fost negociat in ultimele doua zile de sefii de stat si de guvern din UE. Se pare ca presedintele si premierul cazusera de acord asupra pozitiei Romaniei inca de acum doua luni, dar nici unul dintre ei nu s-a gandit ca ar trebui sa le spuna si oamenilor ce vor de la viitoarea constitutie europeana.
"Tratatul reformei", cum a numit Angela Merkel proiectul constitutiei, pune in discutie teme care ar putea modifica radical raportul national-international: dreptul comunitar va prevala asupra celui national, politica externa si de aparare, dar si reglementarile privind piata muncii, taxele si impozitele se vor decide la Bruxelles. Spre deosebire de celelalte tari ale Uniunii in Romania nu s-au comentat aceste subiecte aproape deloc. Politicienii sunt ignoranti si uneori incomodati de pretentiile Bruxelles-ului, o parte a oamenilor de afaceri sunt nelinistiti si enervati de "normele si standardele" UE, iar elita intelectuala pare in continuare decuplata de marile dezbateri din Europa.
Acum cateva luni, Andrei Plesu scria ca venim in Europa "cu un fel de oboseala post-hiperbanala si cu cateva defecte convertibile in beneficii", intre timp s-a accentuat oboseala, iar defectele tind sa se transforme in handicapuri, fara ca totusi cineva sa observe evolutia si sa puna diagnosticul.
