Ministerul Sănătăţii susţine că 97% dintre pacienţii consultaţi anul trecut s-au declarat mulţumiţi de calitatea actului medical. Sondajele private contrazic această cifră.
Un sondaj realizat anul trecut în spitale de către Ministerul Sănătăţii (MS) susţine că 97% din pacienţii internaţi s-au arătat mulţumiţi sau foarte mulțumiți de calitatea serviciilor medicale. Totodată, din chestionarele autorităţilor, completate de bolnavi, reiese că doar 0,90% dintre aceştia din urmă admit că li s-au cerut „direct sau indirect bani sau atenţii“ din partea personalului medico-sanitar şi numai 0,68% au recunoscut că li s-a cerut şpagă de către medici.
Rezultatele obţinute de Ministerul Sănătăţii sunt nu doar surprinzătoare, în contextul numeroaselor scandaluri din sistemul de sănătate, dar se află şi în contradicţie cu cercetări sociologice efectuate de institute private. Astfel, potrivit unui sondaj realizat anul acesta de IMAS, doar 35% din respondenţi declară că au încredere în spitalele publice şi doar 66% dintre ei au destul de multă şi foarte multă încredere în medicii din România. Mai mult, IMAS arată că 20,7% din respondenţi consideră că mita şi corupţia reprezintă o problemă a sistemului public de sănătate.
„România liberă“ a publicat în ediţia din 18 iulie un articol despre rezultatele contradictorii ale sondărilor privind calitatea actului medical. Între timp, Ministerul Sănătăţii ne-a comunicat, la solicitarea noastră, care sunt explicaţiile pentru aceste discrepanţe. „Cele două cercetări sociologice sunt fundamental diferite și nu se pot suprapune ca rezultate“, se arată în răspunsul primit de „România liberă“.
Reprezentanţii MS admit că bolnavii au fost mai indulgenţi când au completat chestionarele puse la dispoziţie de doctori în spitale. „Cercetarea sociologică realizată în afara mediului de spital totdeauna va da rezultate mai critice“, se arată în adresă, iar Biroul de Presă al MS menţionează că acest lucru l-a comunicat după finalizarea cercetării sociologice realizate în cadrul proiectului „Bună Guvernare prin Integritate și Responsabilitate în Sistemul de Sănătate Românesc“.
În cadrul proiectului, documentele au fost primite de bolnavii care aveau nevoie de tratamente sau intervenţii chirurgicale în spitale, de cele mai multe ori înainte de a avea loc actul medical, după cum ne-a declarat Vasile Barbu, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Pacienţilor. „De frică, oamenii completează formularul“, a menţionat acesta, adăugând: „Dacă vă uitaţi pe ordinele de ministru care reglementează constituirea acestora, chestionarele sunt făcute aiurea, pentru că trădează faptul că pacientului îi e frică să le completeze. Pe de altă parte, de multe ori le completează asistentele medicale“. Totuşi, Ministerul Sănătăţii punctează faptul că la chestionarele autorităţilor au răspuns aproape 73.000 de pacienţi, pe când IMAS sondează în rândul persoanelor din afara spitalelor, „pe un eşantion de 1.010 persoane, foarte probabil în mediul urban și cu o predominanță a tinerilor ca respondenți“, explică MS.
Mai mult, scopul chestionarelor în cadrul Mecanismului de Feedback al Pacientului a fost „de a oficializa o comunicare directă între pacienți și spitale, de a dezvolta o atitudine de critică a pacienților care să justifice acțiunile spitalelor de îmbunătățire a calității serviciilor“, potrivit Biroului de presă al MS. Astfel, reprezentanții Compartimentului de Integritate vor modifica ordinul de ministru pe baza căruia s-a realizat acest mecanism de feedback, „în scopul creșterii obiectivității răspunsurilor primite“.
