Pare greu de crezut, dar judeţul Mureş a atras, anul trecut, mai mulţi turişti străini decât Constanţa, în ciuda faptului că judeţul de la malul mării deţine aproape jumătate din locurile de cazare din ţară. Staţiunile de aici, apa, plaja şi celelalte atracţii nu au reuşit să aducă nici măcar 50.000 de turişti de peste hotare în tot anul trecut, în timp ce în Mureş au sosit 65.000.
Constanţa este depăşită în acest clasament şi de oraşe precum Sibiu (71.000), Timiş (75.000) şi Braşov (119.000) – şi acestea sunt date numai pe primele 11 luni din 2013, ca să nu mai vorbim de Bucureşti, de departe pe primul loc. Constanţa stă mai bine în ceea ce priveşte numărul de înnoptări ale străinilor, reuşind să depăşească judeţul Mureş. Conform datelor publicate zilele trecute de Institutul Naţional de Statistică, în 2013, numărul turiştilor străini înregistraţi în unităţile de primire (hoteluri, moteluri, pensiuni, hosteluri, campinguri etc.) a fost de 1.714.500. Comparativ cu anul 2012, se înregistrează o creştere cu 61.100 de turişti.
Străinii nu contează
În statistica turiştilor de pe litoral, străinii un contează. Ei reprezintă puţin peste 5% din numărul total de turişti. Statistica vorbeşte, pentru 2013, de cei mai germani (6.000), polonezi (3.100), francezi (2.400), ruşi (2.200), italieni (1.600) şi cetăţeni din Republica Moldova (1.100). Situaţia nu durează de ieri, de azi, ci de ani buni. De-a lungul timpului s-au căutat răspunsuri, dar nu şi soluţii. Principalele concluzii la care s-a ajuns este că litoralul românesc este prea scump pentru străini şi că serviciile nu sunt în concordanţă cu preţul, cel puţin dacă ne raportăm la concurenţa din Bulgaria, Turcia, Grecia sau chiar Spania. Turiştii străini sunt mai pretenţioşi decât cei români, vor servicii de calitate la preţuri decente. Pentru români se aplică, de cele mai multe ori, şi sintagma ”merge şi aşa”. În plus, pentru români este, totuşi, mai ieftin să ajungă pe litoralul românesc decât în alte ţări, asta dacă nu cumva locuiesc în vestul ţării, unde Croaţia este o alternativă viabilă.
Cine vorbeşte limbi străine?
Pentru puţinii turişti care vin pe litoralul românesc, viaţa nu e uşoară. Cu greu poţi să găseşti meniuri bilingve în restaurante. Lucrurile se vor schimba în Mamaia, pentru că aici consilierii locali au obligat patronii să afişeze meniurile în două limbi. Pe de altă parte, rămâne problema personalului. ”Prezenţa străinilor în hoteluri ar pune probleme suplimentare, ar fi nevoie de personal mai bine pregătit, care să vorbească limbi străine, deci mai bine plătit”, spune Corina Martin, încă de când deţinea funcţia de preşedinte ANAT.
Maradona, unul dintre vinovaţi
O altă vină pentru lipsa turiştilor străini este lipsa de siguranţă din staţiunile de pe litoral. Infractorii de aici s-au specializat în metode de furt. Una dintre ele, care a fost des folosită anul trecut, este supranumită Maradona. Aceştia se deghizează în poliţişti, cer actele turiştilor şi le sustrag banii din portofel. Furturile din maşini sunt şi ele la ordinea zilei. În oraş acţionează bande de minori care sparg automobile pe bandă rulantă, fără ca poliţia să îi poată opri. Partea pozitivă este că nu s-au înregistrat infracţiuni grave.
Dezastru la nivel naţional
Situaţia de pe litoral nu este, din păcate, singulară. România are cel mai mic procent al numărului de înnoptări al turiştilor străini din întreaga Uniune Europeană. Este vorba de numai 18% (raportul dintre turiştii români şi cei străini). La polul opus se află ţări precum Malta (96%), Cipru (93%) şi Croaţia (92%). În Bulgaria, procentul este de 67%.
Optimism guvernamental
În ciuda statisticilor extrem de proaste, ministrul delegat pentru IMM-uri, Mediul de Afaceri şi Turism, Maria Grapini, este optimist. Recent, aceasta a declarat că anul viitor, numărul turiştilor străini care vor veni în România ar putea creşte cu 50%, în primul rând datorită flexibilizării acordării vizelor pentru cetăţenii din afara Uniunii Europene, care au vize pentru spaţiul Schengen.
