Galaţiul este ameninţat de alunecările de teren ce afectează taluzurile teraselor pe care este situat oraşul. Galaţiul s-a dezvoltat urbanistic pe trei platouri şi distrugerea drenurilor naturale prin sistematizarea „heirupistă”, fără expertizarea terenului şi ridicarea unor construcţii grele în zona taluzurilor, a dus la producerea tasărilor şi chiar la alunecări de teren. Tasarea e favorizată şi de nivelul ridicat al pânzei freatice, ca urmare a faptului că subsolul oraşului e format dintr-un strat de loess. Construirea primelor blocuri din anii ’60, fără fundaţii şi subsoluri tehnice, a dus la creşterea tasării din cauza infiltraţiilor.
Primarul Dumitru Nicolae a reuşit ca în cele trei mandate ale sale, în special prin proiectul ISPA, să diminueze infiltraţiile prin creşterea de la 60% la 89% a acoperirii cu reţele de canalizare. În privinţa tasărilor nu a făcut însă mare lucru. Priveşte admirativ către Alexandru Moruzzi, primar al Galaţiului în perioada 1872-1874, care a construit zidul ce consolidează taluzul în zona străzilor Gării, Cuza şi Mihai Bravu. „Galaţiul este un oraş cu teren foarte păcătos. Dacă urmam politica primarului care a făcut Zidul Moruzzi, acum nu aveam probleme cu stabilitatea solului. Dar nu am făcut politica aceea”, spune primarul Nicolae. Întrebat de ce nu a continuat consolidările zonelor cu probleme, primarul dă vina pe predecesorii săi: „Eu de unde să ştiu, nu eram primar”! Primăria strică şi ce au făcut alţii. Chiar Zidul Moruzzi, consolidarea din 1874, este în pericolul de o a lua la vale, unul din factorii de risc fiind scurgerile de la o spălătorie care este afacerea familiei city managerului Florin Popa.
Alunecări de teren la Grădina Publică
Zonele cele mai expuse riscurilor sunt taluzurile din zona Grădinii Publice şi cel al Falezei Superioare. O alunecare de teren ce s-a produs în 1997 în zona taluzului de la Grădina Publică a dus la demolarea restaurantului „Cazinou”. După consolidarea taluzului, zona a fost stabilizată, dar primăria a recidivat, autorizând construirea în aceeaşi zonă a două blocuri P+10. Taluzul Falezei Dunării este în pericolul de a o lua la vale tot din cauza deciziilor primăriei. În perioada fostului primar Eugen Durbacă, pe taluz au apărut primele garaje şi vile, care au distrus sistemele de drenare construite la amenajarea falezei. Tasările din zona falezei au distrus Complexul Francezi şi parţial blocul C20, acum reconsolidat. Alte câteva blocuri din Ţiglina 1, construite fără subsol tehnic, au mari fisuri, provocate tot de tasare.
Faleza, asaltată de vile şi blocuri P+10
Primarul Nicolae a autorizat mai multe construcţii grele în zona taluzului falezei. Printre acestea, sediiile ITM, Inspecţiei de Stat pentru Construcţii şi Distrigaz. El a mai autorizat şi construirea de către firma Vega 93 a cinci blocuri P+10, dar şi construirea a 15-20 de vile, exact pe taluzul falezei. Construcţia blocurilor U3, U4 şi U5, de pe Faleza Dunării fusese începută în 1997, de către Sidex, al cărui director era actualul primar, Dumitru Nicolae. Pe atunci erau blocuri P+4, cu un total de 324 de apartamente. După privatizarea Sidex, noul patron a abandonat fundaţiile. În 2005, după 8 ani, fundaţiile ar fi putut fi rechiziţionate de primărie, iar zona putea fi reabilitată. Primarul Nicolae a făcut non-combat şi în august 2005 fundaţiile au fost cumpărate de grupul Vega. Primarul Dumitru Nicolae a autorizat ca cele trei blocuri, plus alte cinci, să fie ridicate în regim P+10. Primăria a mai autorizat construirea pe faleză a unui hotel P+10 şi a concesionat o suprafaţă de teren la PDL Galaţi, pentru construirea unui sediu.
Taluzul falezei ar trebui consolidat pe o lungime de 10 kilometri. Deocamdată nu se ştie cât ar costa această operaţiune şi nici unde ar putea fi găsiţi banii. În ultimii doi ani, Faleza Dunării s-a surpat de trei ori în zona „Elice”. S-au produs alunecări şi în zona Grădinii Botanice. De fiecare dată au apărut gropi cu adâncimea de 10 m. Li se spune „Gropzilla”. Primarul Nicolae a declarat de fiecare dată că e nevoie de consolidarea taluzului falezei. „Tot analizând situaţia cu ce s-a întâmplat la Elice, dacă nu iau măsuri să găsesc soluţii, adică soluţii financiare, să stabilizez malul de jur-împrejur, vom avea într-o zi o problemă greu de rezolvat. Dacă vă uitaţi de la Grădina Publică până în partea aceasta unde e Unitatea de Marină, după ultimele investigaţii făcute, care din păcate nu au fost scoase la vedere la timp, rezultă că trebuie să consolidăm malul”, declara primarul la apariţia primei „Gropzille”. Între timp, s-au mai produs încă două surpări.
Un proiect cu finanţare incertă
În urmă cu doi ani, primarul Galaţiului declara că este nevoie de un proiect pentru consolidarea falezei: „Trebuie să găsim bani pentru acest proiect, voi relua treaba cu cei care au lucrat la IPTANA, nefiind cumpărat proiectul de către Primărie, nimeni nu ţi-l dă”, a declarat primarul Nicolae.
Acum, primarul Dumitru Nicolae lasă să se înţeleagă că proiectul consolidării taluzurilor pe traseul de 10 km, de la Grădina Publică la Vadul Sindicatelor şi pe Faleza Dunării până la Unitatea de Marină ar exista.
„Eu am făcut proiectul”, spune primarul, dar atunci când este întrebat cât ar costa consolidările răspunsul este la fel de laconic: „Nu ştiu”!
