3 C
București
sâmbătă, 23 noiembrie 2024
AcasăSpecialDe ce a respins Nicolae Ceauşescu tehnologia nucleară sovietică

De ce a respins Nicolae Ceauşescu tehnologia nucleară sovietică

Dictatorul a luat o decizie curajoasă în anii ’70: a renunţat la tehnologia sovietică de construire a centralei nucleare româneşti, în favoarea celei canadiene. Soluţia aleasă se poate dovedi inspirată în cazul unui cutremur care va afecta sudul Dobrogei.

Când a hotărât că România trebuie să producă energie nucleară, Ceauşescu era aproape obligat să folosească tehnologie sovietică. De altfel, în mai 1970, un acord pentru construirea unei centrale nucleare bazate pe tehnologie rusească s-a semnat între România şi URSS. Acesta prevedea amplasarea unor reactoare de 1.000 MW pe râul Olt, în apropierea localităţii Strejeşti. Între timp însă, regi-mul comunist negociază şi cu experţii canadieni, care dezvoltaseră un reactor propriu, în 1962, folosind o metodă diferită atât de cea sovietică, cât şi de cea americană, la modă atunci. Ceauşescu preferă tehnologia canadiană, astfel că la începutul anului 1979 se încheie contractul între ROMENERGO şi AECL (Atomic Energy of Canada Ltd.) pentru preluarea licenţei sistemului CANDU, proiectarea şi pro-curarea echipamentelor specifice părţii nucleare a Unităţii 1 de la Cernavodă. Amplasamentul iniţial a fost schimbat, la sugestia experţilor, care au realizat mai multe studii privind riscul seismic.

Mai mult decât suficient

Tehnologia CANDU, folosită de canadieni, este superioară celei sovietice, din punct de vedere al siguranţei. Acest lucru este afir-mat nu numai de specialişti, ci chiar de experienţa tragică a Cernobîlului. Reprezentanţii Societăţii Naţionale Nuclearelectrica, operatorul Centralei Nuclear-electrice Cernavodă (CNE), spun că centrala poate rezista la cutremure de până la 8 grade pe scara Richter, în condiţiile în care în România se aşteaptă cutremure cu magnitudine maximă de 7,5 grade. Peste 8 grade, nu numai centrala nucleară ar fi în pericol, ci şi barajele de acumulare din ţară. Dacă un cutremur important loveşte reactoarele, acestea sunt proiectate să se oprească. Apoi urmează o serie de procedee tehnologice menite să răcească miezul acestora.

Sicriul din beton

În cazul în care are loc un seism, centrala se opreşte în condiţii de securitate nucleară, adică se opreşte reactorul, se răceşte zona activă şi sunt monitorizaţi parametrii de securitate nucleară. CNE are din construcţie şi un sistem de protecţie special: o anvelopă de protecţie, realizată din beton precomprimat, cu o grosime de aproximativ un metru, care împiedică scurgerea în atmosferă a produselor radioactive în cazul unei avarii. Dacă la Cernobîl ar fi existat un astfel de sistem, numărul victimelor ar fi fost substanţial mai mic.

Opoziţia ecologiştilor

În ciuda asigurărilor date de SNN, reprezentanţii celebrei organizaţii ecologiste Greenpeace cer renunţarea la tehnologia CANDU. „Reactoarele de la Cernavodă nu respectă standardele moderne. Deoarece reactoarele CANDU 6 au acelaşi design precum cele de la Cernobîl, autorităţile de reglementare din Germania şi Statele Unite nu ar fi de acord niciodată cu construirea lor”, a declarat Jan Haverkamp, specialist în energie nucleară al Greenpeace Europa în 2009, într-o conferinţă de presă. Acesta a precizat că centrala este expusă la riscuri în cazul atacurilor teroriste şi al cutremurelor. România nu va renunţa însă la tehnologia CANDU, pentru că alt tip de reactor necesită tehnologie cu uraniu îmbogăţit, pe care România nu îl produce.

Cele mai citite
Ultima oră
Pe aceeași temă