Comparaţia între valorile de trafic înregistrate pe aeroporturile internaţionale din Mihail Kogălniceanu (care deserveşte judeţul Constanţa) şi cel din Cluj este net în defavoarea celui dintâi. Astfel, în primele 11 luni din 2010, pe Kogălniceanu au fost înregistraţi puţin peste 75.000 de pasageri. „În anul 2010, pe Aeroportul Internaţional Mihail Kogălniceanu au fost înregistraţi 78.050 pasageri din cursele comerciale (îmbarcaţi, debarcaţi şi tranzit), faţă de 72.483 pasageri înregistraţi în 2009″, a precizat directorul general Ionel Manafu. În 2007 traficul era mai mic de 50.000 de pasageri. A urcat la circa 72.000 în 2008 şi la 92.983 în 2010. AIMK a reuşit să facă şi un profit de circa 370.000 lei. Potrivit paginii de internet a instituţiei, programul de iarnă cuprinde numai două destinaţii: Timişoare şi Pisa.
Cifre-record, în Cluj
Comparativ cu Aeroportul Internaţional Cluj-Napoca, cel din Kogălniceanu păleşte. La Cluj, până la finele anului trecut, aerogara a fost folosită de 1.030.000 de pasageri. În ciuda acestui fapt, aeroportul nu a raportat profit. Explicaţia este simplă: tot surplusul a fost reinvestit. Cu ajutorul unui credit furnizor au fost construite două noi terminale. În prezent se construieşte o pistă nouă, de 3.500 de metri, pe care să poată ateriza şi avioanele de marfă, precum şi un terminal cargo. De asemenea, se lucrează şi la construirea unui terminal de tip VIP. Potrivit paginii de internet a aeroportului, din Cluj se poate zbura spre 23 de destinaţii.
Dacă în Dobrogea există un aeroport, mai mic, în Tulcea, dar cele două instituţii nu îşi coordonează activitatea, conducerea aeroportului din Cluj intenţionează să cumpere şi aeroportul din Târgu-Mureş, acestea două urmând să fie legate prin Autostrada Tran¬silvania. Aşa va deveni Clujul cel mai important operator aeroportuar dintre Bucureşti si Budapesta.
Oglinda economiei
Aeroporturile reprezintă o oglindă a economiei zonale. Clujul beneficiază, de ani buni, de un adevărat boom investiţional. Pe lângă mediatizata fabrică Nokia, aici se vor construi în viitor, aşa cum v-a informat deja România Liberă, trenuri modulare de mare viteză, de către canadieni, o nouă fabrică de medicamente, alte capacităţi de producţie pentru Nestle sau furnizorii IKEA.
Economia Constanţei se bazează pe turism şi pe activitatea portuară. Turiştii străini, care foloseau în deceniul ’80 avioanele pentru a ajunge pe litoral, sunt în scădere dramatică. În 1979, pe Mihail Kogălniceanu au fost operate 10.900 de zboruri, care au avut la bord 778.766 de străini. Acum, de-abia dacă mai vin câteva chartere, vara. În plus, Kogălniceanu a fost privit întodeauna ca aeroport de rezervă al celui din Otopeni.
Schimbări politice
Aeroportul din Constanţa suferă şi din cauza implicării politicului în management. Acesta este condus de Ionel Manafu, membru PDL Constanţa, care ocupase înainte funcţia de director al Direcţiei de Apă Dobrogea Litoral. Din 2009 până acum, Manafu este al patrulea director al aeroportului (numiţi de PSD şi PDL). Din AGA mai fac parte, pe lângă specialişti în domeniu, şi reprezentanţi ai Consiliului Judeţean Constanţa şi ai Fondului Proprietatea.
* A contribuit şi Claudiu Pădurean
