4.2 C
București
luni, 25 noiembrie 2024
AcasăSpecialDe ce a cerut DNA 20 de ani de închisoare pentru Giovani...

De ce a cerut DNA 20 de ani de închisoare pentru Giovani Becali şi Borcea

Scene fără precedent la Tribunalul Bucureşti unde s-a derulat zilele trecute ultimul al termen al dosarului transferurilor de fotbalişti, caz în care procurorii DNA i-au trimis în judecată pe unii dintre cei mai influenţi oameni din fotbalul românesc, fraţii Giovani şi Victor Becali, unul din şefii de la Dinamo – Cristi Borcea, Mihai Stoica, Gigi Neţoiu, Jean Pădureanu sau Gheorghe Popescu. Giovani Becali a făcut un scandal monstruos, ameninţând inclusiv judecătorul căruia i-a spus că va plăti pentru modul cum se desfăşoară procesul. Borcea a comentat şi el la adresa judecătorului aproape pe toata perioada dezbaterilor finale. Giovani Becali, omul care în urmă cu aproape 10 ani controla autoritar piaţa transferurilor de fotbalişti din România este prins acum în chingi, aşteptând să vadă dacă va primi 20 de ani de închisoare aşa cum au cerut procurorii.

De numele său se leagă aproape toate transferurile la care procurorii DNA au descoperit nereguli flagrante. Asta pentru că în perioada 1999 – 2005 Becali era cel care reprezenta, teoretic, interesele celor mai importanţi fotbalişti români, începând chiar cu Gheorghe Hagi şi terminând cu jucătorii de la echipele din importante din prima divizie – Dinamo, Rapid, Steaua.

Argumentele DNA

Procurorul DNA şi-a argumentat solicitarea de a aplica pedeapsă maximă de 20 de ani de închisoare pentru Giovani Becali şi Cristi Borcea prin nivelul implicării celor doi în transferurile frauduloase şi cuantumul prejudiciului cauzat.

Numai în cazul clubului Dinamo prejudciul cauzat ar fi de 10 milioane de dolari. Astfel, jumătate  din cele 12 transferuri frauduloase inventariate de procurori aparţin clubului Dinamo Bucureşti, unde Cristi Borcea a deţinut şi deţine diferite funcţii, inclusiv cea de preşedinte. Toţi aceşti jucători, în frunte cu Cosmin Contra, Nicolae Mitea, Paul Codrea şi Dan Alexa, au fost reprezentaţi atunci de Giovani Becali.

Spre exemplu, în ceea ce-l priveşte pe Contra, procurorii DNA spun că acesta a fost transferat de Dinamo Bucureşti la echipa spaniolă Deportivo Alaves cu suma de 1.812.500 USD, bani din care Borcea şi Becali şi-au însuşit în mod fraudulos suma de 1.012.500 USD. În contul clubului au intrat doar 800.000 de dolari, iar  fiecare dintre cei implicaţi avea câte o explicaţie separată atunci când au fost luaţi la întrebări de procurorii DNA. Din rechizitoriul făcut de procurorul Doru Ţuluş rezultă că la clubul Dinamo, după declanşarea anchetei, în multe din cazuri nu s-au mai găsit documentele originale pentru multe din transferurile amintite. Procurorii spun în rechizitoriu că la club s-au găsit diferite copii care ar fi fost contrafăcute.

Cum se făceau transferuri „gratis”

Un alt atu important al procurorilor îl reprezintă faptul că judecătorul de la Tribunalul Bucureşti căruia i-a fost repartizat spre soluţionare dosarul nu a admis cererea tuturor celor judecaţi de a se efectua o nouă expertiză contabilă pentru a se stabili dacă au adus prejudicii la bugetul de stat.

Procurorii DNA au stabilit prejudiciul în baza unei constatări a Gărzii Financiare, contestată de avocaţi.

În cele mai multe din cazurile de la Dinamo, schema era simplă: clubul prin Cristi Borcea ceda, înaintea transferurilor, drepturile asupra unui jucător către diferite offshore-ruri.

Cazul transferului lui Nicolae Mitea de la Dinamo la clubul Ajax Amsterdam reprezintă un foarte bun exemplu.

Înainte de transfer Borcea semnaseră un memorandum cu o firmă din Olanda reprezentată în România de fraţii Becali prin care societatea din Olanda cumpăra drepturile de transfer ale lui Mitea în schimbul a 125.000 de dolari. La momentul transferului, clubul Ajax a refuzat să facă tranzacţia prin acea societate olandeză.

„Neacceptarea de către Ajax Amsterdam a unei societăţi intermediare în transfer l-a determinat pe învinuitul Borcea Cristian să comunice Federaţiei Române de Fotbal că transferul lui Mitea Nicolae este unul fără pretenţii financiare, fapt ce demonstrează fără putinţă de tăgadă clandestinitatea şi ilegalitatea memorandumurilor. În condiţiile în care memorandumul ar fi fost cu adevărat real şi legal, învinuitul Borcea Cristian ar fi fost obligat să plătească societăţii olandeze sus-menţionate minimum 125.000 USD ori, dacă s-ar fi obţinut dintr-un eventual transfer o sumă de bani superioară, un procent de 75% din aceasta”, arată procurorii DNA.

Momentul când s-a făcut linişte

Procesul de marţi a fost unul foarte tensionat, culminând cu circul făcut de Giovani Becali. A existat însă un moment când toată lumea a tăcut, iar în sală s-a făcut o linişte de mormânt. Este de vorba de cel în care procurorul DNA a anunţat că solicită instanţei să aplice pedepse de aproape 20 de ani de închisoare pentru Giovani Becali şi Cristi Borcea.

Următorii pe listă au fost Victor Becali şi George Copos, pentru care s-a cerut ca sancţiune în jur de 10 ani de închisoare. Cuantumul a scăzut apoi, pedepsele cele mai mici fiind cerute pentru Jean Pădureanu, ca urmare a vârstei acestuia, şi pentru Gică Popescu, ca urmare a carierei profesionale.

Foarte agresiv la începutul procesului, Giovani Becali a fost ca şi inexistent după ce procurorii au anunţat ce pedepasă cer pentru el. Practic, oameni care până în urmă cu câţiva ani se credeau de neatins au ajuns să se teamă serios pentru libertatea lor ca urmare a neregulilor descoperite de procurorii DNA în activitatea lor.

În trecut, cei care marţi au apărut în faţa judecătorilor ca inculpaţi pentru spălare de bani, evaziune fiscală şi înşelăciune, cereau public într-un mod chiar sfidător, „să vină DNA-ul” să facă curăţenie în fotbal. Erau foarte convinşi că de ei nu se va atinge nimeni. Peste două săptămâni vor afla ce a decis Tribunalul Bucureşti referitor la acuzaţiile care le-au fost aduse de procurorii DNA.

Cazul Cristi Dulca, o problemă mare a lui Copos

Transferul fostului internaţional Cristi Dulca de la Rapid Bucureşti la Pohang Steelers îi creează serioase probleme patronului Rapidului, George Copos. Situaţia descoperită de procurorii DNA este flagrantă. Astfel, la 14 ianuarie 1999 la Federaţia Română de Fotbal se înregistrează un contract de transfer încheiat între UFC Rapid Bucureşti şi Pohang Steelers Footbal Club din Coreea de Sud, reprezentat de Kim Chung. Conform acestui contract de transfer, jucătorul de fotbal Cristi Dulca era transferat de la echipa română de fotbal la echipa din Asia pentru suma totală de 120.000 USD, contractul fiind încheiat la data de 30.12.1998 şi fiind înregistrat şi la U.F.C. Rapid Bucureşti sub nr. 11 din 14.01.1999. Ulterior acestui transfer şi în baza documentului încheiat între CFR Cluj şi Rapid Bucureşti la data de 24.07.1996, Rapid Bucureşti a virat, la data de 27.08.1999, echivalentul în lei al sumei de 42.000 USD, adică 35 % din 120.000 USD, clubului CFR Cluj. Având suspiciuni asupra sumei de transfer, CFR Cluj şi-a angajat un avocat care să verifice autenticitatea contractului depus la federaţie de clubul Rapid. În urma solicitărilor făcute de avocat prin Federaţia Română de Fotbal, clubul Pohang Steelers a informat Federaţia că în data de 30.12.1998 a încheiat cu UFC RAPID un contract d transfer în valoare de 600.000 USD.

Ce transferuri au făcut obiectul anchetei DNA

În ordine cronologică, transferurile internaţionale care fac obiectul dosarului sunt:

1. Transferul jucătorului de fotbal Dulca Cristian, realizat în ianuarie 1999, de la clubul de fotbal Rapid Bucureşti la clubul sud-coreean Pohang Steelers;

2. Transferul fotbalistului Arhire Iulian, de la clubul Oţelul Galaţi la Pohang Steelers din Coreea de Sud, realizat în martie 1999 ;

3. Transferul fotbalistului Contra Cosmin, de la Dinamo Bucureşti la Deportivo Alaves în Spania, realizat în iunie 1999 ;

4. Transferul fotbalistului Ganea Ionel de la clubul de fotbal Gloria Bistriţa la VfB.Stuttgart din iulie 1999 ;

5. Transferul fotbalistului Codrea Paul, de la Dinamo Bucureşti (împrumutat la F.C. Argeş Dacia Piteşti) la Genoa Cricket and Spa din Italia realizat în ianuarie 2001 ;

6. Transferul jucătorului de fotbal Cernat Florin, din februarie 2001, de la Dinamo Bucureşti la Dinamo Kiev din Ucraina ;

7. Transferul fotbalistului Mara Bogdan din iulie 2001, de la Dinamo Bucureşti la Deportivo Alaves din Spania ;

8. Transferul fotbalistului Mitea Nicolae, realizat în august 2003, de la Dinamo Bucureşti la Ajax Amsterdam, din Olanda ;

9. Transferul jucătorului de fotbal Sânmărtean Lucian, din august 2003, de la Gloria Bistriţa la clubul grec Panathinaikos Atena ;

10. Transferul fotbalistului Bratu Florin, din septembrie 2003, de la Rapid Bucureşti la Galatasaray Istanbul, din Turcia ;

11. Transferul jucătorului de fotbal Alexa Dan, de la Dinamo Bucureşti la Guoan Beijing, în Republica Populară Chineză, realizat în luna iunie 2004;

12. Transferul fotbalistului Mihalcea Adrian, realizat în iulie 2005, de la Dinamo Bucureşti, la Chunnam Dragons din Coreea de Sud .

Cele mai citite

Fermierii cer credite pe termen lung, băncile promit creșterea finanțării în agricultură

Fermierii din România reclamă dificultăți în accesarea capitalului și solicită împrumuturi pe termen lung, de 20 până la 40 de ani, pentru a putea...

Călin Georgescu: Noul Hate pentru clasa politică sau meteoritul electoral care a lovit România?

Călin Georgescu nu este doar o surpriză a alegerilor, ci și o anomalie electorală care zguduie percepțiile tradiționale despre ce vrea să fie un...

Călin Georgescu, surpriza primului tur, a alergat sub radar

Creșterea spectaculoasă din sondaje din ultimele săptămâni a fost consolidată, în ciuda controverselor legate de campania sa pe rețelele sociale Călin Georgescu, unul dintre cei...
Ultima oră
Pe aceeași temă