Dana Gîrbovan, președintele Uniunii Juriștilor din România (UJR) a anunțat, pe pagina personală de Facebook, că senatorii și deputații au adoptat toate modificările propuse de uniune. Drept urmare, susține Gîrbovan, toate hotărârile CSAT privind justiția, precum și protocoalele dintre serviciile de informații și justiție, care în acest moment sunt secrete, vor fi publice, orice persoană având acces la ele.
"Comisia specială comună a Camerei Deputaților și Senatului pentru sistematizarea, unificarea și asigurarea stabilității legislative în domeniul justiției a adoptat toate propunerile pe care UNJR le-a făcut pentru clarificarea, transparentizarea și responsabilizarea relației dintre serviciile de informații și justiție. Dacă propunerile UNJR, adoptate de Comisie, vor ajunge lege, toate hotărârile CSAT privind justiția, precum și protocoalele dintre serviciile de informații și justiție, care în acest moment sunt secrete, vor fi publice, orice persoană având acces la ele. De asemenea, prin aceste propuneri se va spori controlul parlamentar asupra serviciilor de informații cu privire la activitatea pe care o desfășoară în relația cu justiția, serviciile de informații fiind obligate să pună la dispoziția comisiilor parlamentare de control toate datele, informațiile sau documentele necesare în acest sens", scrie Dana Gîrbovan.
Președintele UNJR mai arată că, dacă procurorilor și judecătorilor le este interzis să fie ofițeri acoperiți, colaboratori sau lucrători ai serviciilor de informații, aceștia fiind obligați să completeze o declarație pe proprie răspundere că nu sunt, "atunci am instituit prin lege și interdicția corelativă a serviciilor de informații de a racola magistrați, iar răspunderea trebuie să fie pentru ambele părți".
"Încălcarea acestei interdicții (de a racola magistrați) este infracțiune împotriva independenței justiției și se pedepsește cu închisoare de la 5 la 10 ani. În cazul în care infracțiunea este comisă de un ofițer cu funcții de conducere sau la instigarea acestuia, limitele pedepsei se majorează cu jumătate. Tentativa se pedepsește", se prevede în amendament.
"Una din cele mai mari amenințări la adresa independenței justiției este interferența serviciilor de informații în justiție, colaborarea dintre judecători/procurori și serviciile de informații ori existența unor protocoale, hotărâri și înțelegeri secrete între parchete și servicii de informații la care părțile și judecătorii nu au acces. Amendamentele pe care UNJR le-a propus, iar Comisia le-a adoptat, vor ajuta la eliminarea acestei amenințări la adresa independenței justiției. Așa cum am afirmat încă de la începutul discuției despre modificările la legile justiției, UNJR se va implica în această procedură legislativă până la capăt, susținându-și și susținând toate propunerile și amendamentele care vor conduce la întărirea independenței justiției și luând poziție față de propunerile care ar îngrădi sau limita independența", mai spune Gîrbovan.
Gîrbovan enumeră amendamentele UNJR, adoptate de Comisie, pentru modificarea art.7 din Legea 303/2004:
"Articolul 7 se modifică și completează după cum urmează:
(1) Judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți, personalul de specialitate juridică asimilat acestora, personalul auxiliar de specialitate și personalul conex personalului de specialitate al instanțelor judecătorești și parchetelor nu pot fi lucrători operativi, inclusiv acoperiți, informatori sau colaboratori ai vreunui serviciu de informații.
(2) Persoanele prevăzute la alin.(1) completează anual o declarație olografă pe propria răspundere din care să rezulte că nu au fost și nu sunt lucrători operativi, inclusiv acoperiți, informatori sau colaboratori ai vreo unui serviciu de informații. Declarațiile se depun și se arhivează la compartimentul de resurse umane.
(3) Serviciilor de informații le este interzis să racoleze persoanele prevăzute de aliniatul 1 ca lucrători operativi, inclusiv acoperiți, informatori sau colaboratori. Încălcarea acestei interdicții este infracțiune împotriva independenței justiției și se pedepsește cu închisoare de la 5 la 10 ani. În cazul în care infracțiunea este comisă de un ofițer cu funcții de conducere sau la instigarea acestuia, limitele pedepsei se majorează cu jumătate. Tentativa se pedepsește.
(4) Verificarea veridicității datelor din declarațiile prevăzute la alin.2 se face de către CSAT și Comisiile speciale parlamentare pentru controlul activității serviciilor de informații anual, din oficiu, sau ori de câte ori este sesizată de Ministerul Justiției, Consiliul Superior al Magistraturii, judecătorul sau procurorul vizat.
(5) Serviciile de informații sunt obligate să pună la dispoziția comisiilor parlamentare de control toate datele, informațiile sau documentele necesare în acest sens.
(6) Prin derogare de la orice alte legi ori prevederi, informațiile, deciziile, hotărârile, protocoalele, ordinele și orice alte acte emise ori co-semnate de Consiliul Suprem de Apărare a Țării sau de un serviciu de informații care privește sau are legătură cu justiția este informație de interes public".
