De 16 ani, Romania este condusa de bani si interese personale. Toate guvernele, toti presedintii au mimat ca lupta impotriva flagelului care distruge natiunea – coruptia. Stergem cu buretele perioada neagra de 50 de ani de comunism, similiara cu ciuma pentru cultura, spirit si plusvaloare.
Din 1990 si pana in prezent, Romania nu se poate detasa la capitolul coruptie de tarile bananiere. Nu punem la socoteala guvernarea CDR, penetrata aproape de varf de sistemul mafiot si invinsa, practic umilita, in anul 2000. Restul celor 11 ani nu ne-au adus nici un proces major de coruptie, nici o arestare spectaculoasa a vreunui lider economic sau politic, care fac si desfac, vrute si nevrute. Oare de ce? Simplu! Pentru ca neocomunismul lui Iliescu si Nastase nu reprezinta decat urmasul sistemului ceausist, atunci cand coruptia si ilegalitatile erau doar cuvinte intr-un biet dictionar, realitatea fiind imaculata. De fapt, corupti si ilegalisti erau doar cei ce indrazneau sa ridice critici asupra sistemului ceausist. Canalul, Transfagarasanul, Casa Poporului sau puscaria sunt doar cateva dintre destinatiile finale ale acestor martiri.
Cata asemanare cu perioada 2000-2004 cand, daca deschideai gura in fata liderilor PSD, a doua zi erai calarit de controale incrucisate, substitut pentru munca silnica a vremurilor comuniste.
Dupa 16 ani de letargie a autoritatilor combinata cu hibernarea coruptiei, toata lumea a fost trezita de presedintele Basescu, pornit intr-o evidenta cruciada impotriva sistemului ticalosit. Daca presedintele face bine ceea ce face nu comentam noi. Institutia suprema de judecata a presedintelui si a oricarui politician responsabil este electoratul. El trebuie intrebat. Insa batalia impotriva coruptiei a facut ca marii mafioti nederanjati de nimeni in ultimii 16 ani sa fie zdruncinati din temelii si, in mod evident, sa-si dea mainile pentru a se apara in fata unui presedinte dezlantuit.
Arogantul sef al Romaniei Adrian Nastase se smiorcaia cu lacrimi de crocodil ca este umilitoare solicitarea de perchezitie a muzeului zis casa, din Zambaccian. Trecem peste opulenta pe care au putut-o vedea toti romanii. Mai important este gestul parlamentarilor care au respins cererea de perchezitie in imobilul lui Adrian Nastase. Astfel s-a semnat actul de deces al credibilitatii Parlamentului in ochii electoratului. Vajnicii reprezentanti ai electoratului, tremurand parca la ideea unor perchezitii in propriile lor case, s-au unit intr-un cuget si o simtire cu printul cotcar al politicii romanesti.
Ce suflete de sclavi!… Cata sfidare la adresa poporului!… Cata inversunare de a lupta impotriva primei justitii care face justitie!… Teama ca urmatorul ar putea fi chiar cel ce a votat impotriva, spiritul de fronda cu sistemul neocomunist, prezent inca in toate structurile centrale si locale, a facut ca justitia sa primeasca o piedica grosolana. Nu este deloc de mirare ca Monica Macovei se gandeste la demisie. Cand te lupti aproape singur cu un sistem atat de bine inchegat in mizerie, iti vine sa-ti iei campii.
In plus, lui Adrian i-a revenit glasul si face acum misto de justitie. Firesc, cand a vazut ca mai mult de jumatate din Parlament este dupa chipul si infatisarea sa. In tot acest vartej al evenimentului nu Adrian Nastase este cel vinovat. Ci ramasitele comuniste, oamenii cu coloana vertebrala de meduze, putregaiul de soi al societatii romanesti ajuns in Parlament.
Zilele trecute, un alt personaj de seama al scenei politice romanesti, si putem sa ne evaluam scena politica daca un astfel de domn este considerat important, vorbeste despre presedinte ca despre un cioban.
Nimic in neregula pana aici. Pentru ca aceasta este democratia veritabila. Libertatea de exprimare este garantata, indiferent de functia persoanei despre care vorbesti.
Cruciada
impotriva coruptiei
Si totusi, o intrebare se ridica. Acest nene a carui importanta este umflata cu pompa ar mai fi avut tupeul sa ridice glasul la un Adrian Nastase, presedintele Romaniei? Nu, din doua motive. Daca Nastase ar fi fost presedinte, domnul cu pricina ar fi fost bine mersi, iar justitia ar fi intrat inca in patru-cinci ani de hibernare. Al doilea motiv: personajul in cauza ar fi mers in varful picioarelor tocmai pentru a nu-si deranja prea-iubitul conducator. Ce-l deranjeaza pe acest domn? Faptul ca justitia isi permite sa ancheteze 5% din PIB? Justitia este obligata sa-l ancheteze si pe cel cu 50% din PIB, daca exista motive intemeiate. Se crede prea important? Nimeni nu este mai important decat legea.
Cruciada demarata impotriva coruptiei de prima justitie adevarata de dupa 1989 deranjeaza in mod evident multa lume, pentru ca Romania este o tara corupta aproape pana in maduva oaselor, iar interesele personale dintre liderii politici exced in multe randuri interesele nationale.
Pe vremuri, bataliile duse de cruciati se desfasurau intr-un cadru simplu, la vedere. Cea mai buna armata de pe campul de lupta castiga batalia.
Acum, dusmanul este invizibil si exponential mai puternic. Numele sau este: BANUL.
