Curtea Constituțională a decis, miercuri, cu unanimitate de voturi, că Legea administraţiei publice locale şi Legea privind prefectul şi statutul prefectului sunt neconstituţionale, ca urmare a sesizării formulate de președintele Klaus Iohannis.
Curtea Constituţională a criticat procesul legislativ care a dus la aprobarea legii administrației publice, pentru că “nu a ţinut cont de criteriile de partajare a competenţelor celor două Camere ale Parlamentului şi nici de modalitatea de soluţionare a conflictelor de competenţe dintre acestea”.
“Curtea a reţinut că, deși legea conținea prevederi ce țin de competența decizională a Camerei Deputaților, Senatul este Camera care a adoptat legea criticată, în calitate de Cameră decizională. Potrivit procedurilor parlamentare privind legiferarea, legea trebuia întoarsă la prima Cameră sesizată, respectiv Camera Deputaţilor, pentru a decide definitiv, ceea ce nu s-a întâmplat”, se afirmă într-un comunicat.
Decizia este definitivă şi general obligatorie şi se comunică Preşedintelui României, preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi prim-ministrului.
Totodată, Plenul Curţii Constituţionale a dezbătut şi criticat dispozițiile art.271 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.34/2006, privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii. Astfel, s-a constatat că sintagma “și să prevadă plata necondiționată la prima cerere a autorității contractante, în măsura în care contestația/cererea/plângerea va fi respinsă”, din art.271 alin. (5) este neconstituțională.
Pe 16 octombrie, Președintele a transmis Curții Constituționale o sesizare de neconstituționalitate asupra unui act normativ ajuns la promulgare care completează prevederi ale Legii administrației publice locale nr. 215/2001, precum și ale Legii nr. 340/2004 privind prefectul și instituția prefectului.