Cei care se ocupă împreună de copil şi cer ajutorul familiei sau al unei bone nu pierd contactul cu distracţiile.
Florentina (51 de ani) îşi aminteşte că atunci când l-a adus pe lume pe Cristian (28 de ani) toată viaţa ei socială s-a schimbat radical şi nu a mai avut deloc timp liber pentru ea şi soţul său. „Dacă ai pe cineva care să îngrijească micuţul la fel ca tine şi în care să ai încredere, poate că este uşor, dar noi n-am avut. Când vedeam cum îl ţine soacră-mea în braţe pe băiat, mi se făcea rău, îmi era frică să nu îl scape, plus că nu era la fel de grijulie cu microbii”, povesteşte femeia, care îşi petrecea concediile din perioada comunistă mai mult la muncile câmpului decât la mare şi la munte. „Poate că am fi plecat şi noi în stânga şi în dreapta, dar socrii mei nu ne sprijineau. Mama, în schimb, ne mai ajuta”, spune Florentina. Cuplurile moderne par să aibă mai puţin de suferit în ceea ce priveşte viaţa socială. Au la dispoziţie bonă, iar bunicii s-au modernizat. „Cât am alăptat nu puteam să lipsesc de acasă mai mult de 3-4 ore. După aceea, am reluat ieşirile în oraş, dar nu la fel de intens”, spune Liviana (33 de ani), mamă a două fetiţe, Alexandra şi Eleonora, în vârstă de 4, respectiv 2 ani.
„Plecăm şi acum în călătorii lungi”
Încă de când a împlinit Alexandra 3 luni, cei doi şi-au luat rucsacul în spinare şi au plecat în Italia în concediu. Cu cel de-al doilea copil au procedat cam la fel. „E clar că cei mici sunt o responsabilitate în plus şi că trebuie să le dedici timp, dar nu am renunţat la viaţa socială definitiv. Plecăm şi acum în călătorii lungi. Altor prieteni le este frică, dar până la urmă tot între oameni eşti şi în străinătate, dacă se îmbolnăvesc copiii, găseşti un spital şi acolo”, zice Liviana, care acum se află în drum spre Austria. Deşi nu mai reuşesc să viziteze toate obiectivele turistice dintr-un oraş, tot se simt bine. „Mergem la grădina zoologică, la castele, căutăm ceva atractiv pentru copii. Stăm şi la terase, dar am renunţat la mersul în cluburi”, zice ea. Când sunt acasă, cei doi mai lasă fetiţele în grija familiei şi ies cu prietenii. „Dar ieşirile nu mai sunt spontane. Au loc doar dacă sărbătorim ceva. Noi am fi dispuşi să ieşim mai des, dar prietenii noştri nu au cu cine să îşi lase copiii”, mai spune Liviana, care s-a străduit vreo două luni să ajungă la o terasă în centru. În cea mai mare parte a timpului, cuplul pleacă în oraş împreună cu cele două fetiţe. Merg la film, la concerte în aer liber, la terase. „Dar berea nu o mai savurezi, copilul îţi cere tot timpul ceva, nu poţi să ai o conversaţie fără întreruperi, plus că trebuie să stai cu ochii pe ei”, mărturiseşte Liviana. Totuşi, spune tânăra, dacă mama ei ar mai fi în viaţă, ar face şi al treilea copil. „Satisfacţiile sunt de mii de ori mai mari decât sacrificiile. De când le avem pe fetiţe, n-am dormit o noapte fără ele şi nu cred că aş rezista mai mult de trei zile fără să le văd”, zice Liviana.
Te îndepărtezi de cei care nu discută despre pamperşi
Nici pentru Călin Constantin (42 de ani) venirea pe lume a celor doi copii nu a schimbat radical viaţa socială. „Cei care mizează pe o viaţă socială activă continuă să o aibă, dacă au prin preajmă părinţii, socrii sau vreo doică. Cei care nu socializau nici înainte de a avea copii cu siguranţă nu o vor face nici după”, crede Călin. Bărbatul recunoaşte însă că intervin şi schimbări. „După o vreme, ţii mai degrabă legătura cu amici care au şi ei copii şi te îndepărtezi de cei pe care îi plictisesc discuţiile despre pamperşi”, spune Călin. În privinţa concediilor, şi aici au apărut schimbări în viaţa familiei Constantin . „Nu ne mai permitem să facem turul Europei cu maşina sau cu trenul şi suntem mai atenţi la detalii: unde mâncăm, unde stăm, dacă există locuri de joacă”, spune el. Ca şi Liviana, pentru nimic în lume nu şi-ar schimba viaţa, dacă ar fi să o ia de la capăt. „Când vezi cum descoperă copilul joaca cu valurile, castelele de nisip sau faptul că oamenii dintr-o altă ţară nu vorbesc pe limba lui, pur şi simplu creşte inima în tine”, zice mându Călin.
Bifăm toate petrecerile cu copii
Pentru Valentina şi Gabriel, venirea pe lume a Iuliei şi a lui Ştefan a schimbat în bine viaţa socială. „E mult diferită de cea dinainte, dar nu în rău. Avem mai puţine escapade în cluburi, nu mai mergem la teatru, dar petrecem mult timp în natură. Mergem des la film, la terase şi bifăm toate petrecerile cu copiii, care sunt şi ele o ocazie de socializare”, zice tânăra de 35 de ani. Spre deosebire de perioada în care formau un cuplu fără copii, acum Valentina şi Gabriel nu mai ratează nici o zi liberă. „Profităm de timpul liber, mergem la rude în jurul Bucureştiului, la munte, la mare. Înainte nu eram chiar atât de activi”, zice ea. Sunt însă şi cupluri care trec prin dificultăţi în ceea ce priveşte viaţa socială. Maria (28 de ani), spre exemplu, îl aşteaptă în fiecare weekend pe Mihai să vină de pe munte, unde este plecat cu prietenii. „Este pasionat de căţărări şi nu pot să îi interzic, dar uneori mă simt frustrată, pentru că rămân singură cu copilul”, spune ea. Specialiştii spun că cele mai multe motive de divorţ, după alcoolism şi infidelitate, sunt cele legate de apariţia copiilor. „Atenţia celor doi iubiţi, unul faţă de celălalt, scade şi se îndreaptă spre copil. Probleme apar când nu se implică amândoi în creşterea copilului, iar femeia formează un fel de cetate cu nou-născutul”, explică psihoterapeutul Bogdan Lucaciu, de la Federaţia Română de Psihoterapie. În primul an de creştere a copilului, părinţii devin un soi de „prizonieri” ai micuţului, dar, pentru ca situaţia să se schimbe pe parcurs, e bine să se străduiască amândoi. „Fiecare trebuie să aibă sarcini şi să existe o bună comunicare emoţională: să meargă împreună la doctor, să îl hrănească pe micuţ, să îi facă baie. Specialistul spune că prima soluţie pentru ca viaţa socială să continue este ca bărbatul să nu fie dat la o parte.
Concediile cu copiii trebuie bine organizate
Părinţii ar trebui să caute sprijinul apropiaţilor. Dacă nu există mentalităţi învechite, bunicii sunt o «mană cerească».
În vacanţe trebuie stabilită hrana, trebuie să vă interesaţi dacă există spitale prin apropiere etc. Concediile cu cei mici pot ieşi foarte frumos, chiar dacă nu sunt efervescente.
Un alt sfat pe care vi-l dau specialiştii este să nu fiţi anxioşi. „Rămâneţi jucăuşi şi uitaţi de frici”, spune psihologul Bogdan Lucaciu.
