Alegerile pentru Parlamentul European din 2014 ar putea schimba radical structura politică a comunităţii maghiarilor ardeleni. Pentru prima dată, un mare număr de maghiari ardeleni va avea ocazia să opteze între a vota lista candidaţilor din România sau pe cea a candidaţilor din Ungaria. Mulţi dintre cei mai militanţi dintre maghiarii ardeleni au dubla cetăţenie şi este sigur că vor fi oameni care vor prefera să se prezinte la urnele de vot amenajate la consulatele maghiare sau dincolo de graniţă, fie şi pentru a-şi manifesta astfel recunoştinţa faţă de FIDESZ, partidul premierului maghiar, Viktor Orban, cel care le-a oferit maghiarilor ardeleni dubla cetăţenie. În condiţiile în care prezenţa la vot la ultimele alegeri a fost mai redusă în rândul maghiarilor din Transilvania decât cea a românilor, liderii UDMR au avut nevoie de sprijinul explicit al unor politicieni români, care i-au îndemnat pe alegătorii din Harghita şi Covasna să iasă la vot. Emoţiile liderilor UDMR s-au prelungit câteva ore bune după închiderea urnelor la alegerile parlamentare din decembrie 2012, pentru a şti dacă UDMR va intra sau nu în Parlament.
Voturi divizate
În mod legal, acei maghiari care vor prefera să voteze la alegerile pentru Parlamentul European listele din Ungaria nu vor putea vota şi listele din România. Acest lucru înseamnă o îngustare a bazinului electoral pe care se pot baza liderii maghiarilor ardeleni. Astfel, în mod natural, alegătorii maghiari care vor vota anul viitor listele din România nu vor mai reprezenta peste 7 la sută din totalul alegătorilor, ci mai puţin. Iar în condiţiile în care şi anul viitor vor exista trei partide maghiare care vor participa la scrutin, respectiv UDMR, PPMT şi PCM, există riscul foarte serios ca UDMR să obţină mai puţin de cinci la sută din totalul voturilor. Chiar dacă PPMT şi PCM nu au reuşit să intre în Parlament, iar rezultatele obţinute la alegerile parlamentare au fost mai degrabă modeste, aceste partide şi-au format o reţea teritorială, care include aleşi locali, din ce în ce mai eficientă. Iar această reţea ar urma să îl sprijine pe actualul europarlamentar, Laszlo Tokes, preşedintele Consiliului Naţional al Maghiarilor din Transilvania, în tentativa de a câştiga cel de-al treilea mandat de deputat european. Laszlo Tokes este unul dintre cei mai charismatici politicieni maghiari din Transilvania. Deja, el şi-a fixat prioritatea zero a noului său mandat: ”lupta pentru autonomie”. De asemenea, Laszlo Tokes a declarat că va candida fie din partea unei coaliţii a partidelor maghiarilor ardeleni, însă, în acest caz, a pus condiţia ca UDMR să îi accepte drept parteneri egali pe rivalii lor din PPMT, fie ca independent, fie ”într-o altă formulă”. Dacă va candida ca independent, aşa cum a candidat în 2007 sau cum a candidat Elena Băsescu în 2009, Laszlo Tokes are nevoie de 2,5 la sută din voturi pentru a fi reales în Parlamentul European. În eventualitatea unei candidaturi independente, este clar că PPMT nu va avea o listă proprie de candidaţi, ci îl va sprijini pe Tokes. PPMT a demonstrat anul trecut că nu are forţa deocamdată să strângă voturile necesare pentru a trece de pragul electoral. Iar enunţul ”altă formulă”, folosit de Laszlo Tokes, dă de înţeles că el nu exclude nici varianta de a candida pe lista din Ungaria a FIDESZ. Atât în ipoteza unei candidaturi independente în România, cât şi în cea a unei candidaturi pe lista FIDESZ din Ungaria, există posibilitatea ca Laszlo Tokes să rupă un număr suficient de mare din voturile maghiarilor ardeleni astfel încât UDMR să nu mai fie reprezentat în legislativul de la Bruxelles. În acestă variantă, care este un adevărat coşmar pentru liderii UDMR, Laszlo Tokes ar rămâne singurul reprezentant al maghiarilor ardeleni la nivel european. Categoric, o astfel de situaţie ar impune un nou raport de forţe în politica internă a comunităţii maghiarilor din Transilvania. De asemenea, ea ar putea marca o radicalizare a discursurilor publice a politicienilor maghiari şi reapariţia unor tensiuni interetnice în Transilvania.
BONUS
Rol important pentru mass-media maghiară
În eventualitatea în care Laszlo Tokes va candida ca independent împotriva listei candidaţilor UDMR, el ar putea beneficia de un ”bonus” special. Legislaţia românească reglementează cu stricteţe modul în care televiziunile sau radiourile pot utiliza publicitatea electorală. Însă, în mod concret, în rândul unor comunităţi ale maghiarilor, precum cele din judeţele Mureş, Harghita şi Covasna, ori Bihor, Satu Mare şi Sălaj, posturile de televiziune sau de radio din Budapesta se bucură de o audienţă considerabil mai mare decât cele din Bucureşti. Iar aceste posturi nu trebuie să se supună rigorilor legislaţiei româneşti în domeniul publicităţii electorale. Drept urmare, Laszlo Tokes, care este preţuit de jurnaliştii unor posturi maghiare, îşi va putea promova, fără nici un fel de limitare, platforma politică prin intermediul unor instituţii media precum Magyar Televizio, Duna TV sau Radio Kossuth, care vor putea influenţa considerabil votanţii maghiari din Transilvania. Interesant este că, în acest caz, prezumtivul candidat independent din România nu va fi obligat să respecte nici măcat reglementările din Ungaria care privesc publicitatea electorală. Desigur, aceste instituţii media din Budapesta nu vor difuza clipuri electorale propriu-zise, însă va fi suficient ca Laszlo Tokes să beneficieze de spaţiu de emisie în jurnale sau în diferite alte emisiuni pentru a putea influenţa alegătorii. Un atl factor demn de luat în seamă este faptul că europarlamentarul a fost episcop reformat de Piatra Craiului, iar clerul Bisericii Reformate, posibil şi cel al altor culte protestante, ar putea să îi asigure un sprijin decisiv în alegerile de anul viitor.
