O căruţă trasă de un cal costeliv cu coama sură îşi face agale drum pe povârnişul din faţa unităţii militare de la Deveselu, aruncată undeva după dealurile Caracalului, unde semnalul mobilului e la preţ mare.
La doi paşi, pe islazul din faţa bazei, doi localnici pasc vacile. Totul se întâmplă la doar câteva minute după plecarea coloanei oficiale, ticsite de autorităţi române şi americane. Aceştia tocmai anunţaseră oficial amplasarea sistemului antirachetă în zonă. Explicaţia Statelor Unite este una simplă: „Zona geografică din care România face parte, sud-estul european, este din ce în ce mai vulnerabilă la ameninţări cu rachete. În acest context, România este în cea mai bună poziţie strategică pentru a găzdui interceptorii tereştri”.
Oamenii din zonă nu cred că intenţia americanilor este un lucru rău, dar nici nu îşi dau seama cum anume îi avantajează pe ei. „Domnule, psihologic vorbind, e bine că vin americanii. Soldaţii vor cumpăra mâncare din oraş, poate mai cresc şi preţurile la apartamente, dar pe mine personal nu cred că mă ajută cu nimic”, spune Gheorghe Măncescu, locatar al cartierului Aviatorilor, un complex de locuinţe construit – după cum spun localnicii – de ruşi, în anii ’50, o dată cu deschiderea bazei aeriene de la Deveselu.
„A fost linişte pe aici”
Complexul Aviatorilor are în jur de 100 de apartamente, distribuite în blocuri de câte două niveluri, cu tencuiala îngălbenită de vreme. Abia jumătate dintre apartamente sunt locuite. „Noi ne-am bucura să vină soldaţii americani să stea aici. E o mândrie că se instalează scutul antirachetă în Deveselu”, afirmă administratorul complexului, Luminiţa Niţescu, soţia fostului pilot Gheorghe Niţescu. Spune că soţul ei a fost pensionat anticipat în 2003, după ce s-a închis baza aeriană, şi că acum lucrează ca pilot civil ocupat cu fotogrametria.
„În ultimii ani a fost linişte pe aici, dar eu sunt obişnuită cu zgomotul avioanelor pentru că soţul meu a pilotat aproape 20 de ani MiG-ul 21. Să vină americanii cu avioanele lor că nu mă deranjează”, conchide Luminiţa Niţescu.
