Directorul medical al Maternităţii din Oradea a fost cel care a adus, cu resurse extrem de puţine, tehnică ultramodernă în Crişana.
Conf. univ. dr. Petru Chitulea, directorul medical al Maternităţii din Oradea, este cel mai reputat medic ginecolog din Crişana, atât datorită operaţiilor sale „în premieră”, cât şi pentru respectul cu care îşi tratează pacientele. În ultimii ani ginecologul orădean a efectuat o operaţie, în premieră orădeană, cu extirparea unei tumori-gigant de pe un uter gravid, concomitent cu salvarea sarcinii şi cu dezvoltarea ei în continuare. O altă femeie a fost operată tot de o tumoare de dimensiuni impresionante, care a cântărit de 11,5 kg. A urmat o altă premieră, în cazul unei femei în vârstă de 52 de ani, căreia i-au fost extirpate uterul şi ovarele cu laparoscopul, iar pacienta a fost recuperată în doar trei zile.
„Sunt şef de secţie de 20 de ani. Şefii de secţie au puţine privilegii şi multe obligaţii. Când apare un caz grav, în care colaboratorii săi nu se descurcă, treaba lui este să rezolve acea problemă. Şi de 20 de ani pot să spun că marea majoritate a cazurilor grave la care am fost chemat le-am rezolvat favorabil. Sunt mulţi copii care nu au rămas orfani. Am muncit în echipă. Cel mai frapant exemplu a fost în 2010, când într-o noapte am fost chemat la o femeie care a născut şi care avea o hemoragie extraordinară. Şi de această data am muncit în echipă – nu pot să nu-l amintesc aici pe anestezistul cu care am lucrat, dr. Emilia Ganea, care mi-a ţinut pacienta în viaţă în aşa fel încât să pot să rezolv cazul chirurgical. Viaţa femeii atârna de un fir de păr. Rare au fost cazurile în care viaţa unei paciente să fie într-o cumpănă atât de mare. Sunt foarte multe cazuri de acest gen când am fost chemat şi am rezolvat cazuri extreme. De altfel, la multe dintre simpozioanele naţionale şi internaţionale, unul dintre subiectele pe care le-am prezentat a fost exact managementul hemoragiilor grave din obstetrică-ginecologie, care presupune o experienţă serioasă în domeniu”, a precizat medicul, care anul trecut a luat premiul de excelenţă al vieţii medicale din România.
Doctorul Chitulea a învăţat „meseria” de la profesorul său Ioan Munteanu, de la Universitatea de Medicină şi Farmacie ,,Victor Babeş”, din Timişoara, iar mai apoi în Occident, de la unul dintre cei mai mari laparoscopişti ai lumii. Revenit acasă, a început să-şi confecţioneze singur propriul laparoscop.
„Am făcut prima intervenţie laparoscopică din vestul ţării. Am făcut-o în vara lui ’93. Înainte, prin ’90-’92, fusesem la două cursuri de laparoscopie cu unul dintre cei mai mari laparoscopişti ai lumii, profesorul Denis Quierleau, care ulterior a fost vicepreşedintele Societăţii de Endoscopie Ginecologică, şi în 1993 am reuşit să îmi fac un laparoscop, din piese separate, din ajutoare, care a fost cât de cât funcţional, şi am început primele intervenţii. În 1994 s-a născut primul copil, care a fost rezultatul unei intervenţii laparoscopice. De atunci am continuat în activitatea asta. De asemenea, am introdus o serie de tehnici rare, pe plan mondial. Apropo de laparoscopie, în structura laparoscopică a sindromului Mayer Rokitansky – care este o agenezie de organe genitale, printr-o metodă foarte ingenioasă, acesta se poate rezolva laparoscopic. Sunt cazuri rare”, susţine medicul orădean.
Apreciere europeană
„Am şi patru-cinci tehnici originale, pe care le-am prezentat după aceea la congrese mondiale şi europene şi care au fost apreciate. De asemenea, am reuşit intervenţii pe cale vaginală, histerectomii vaginale, care înainte se făceau, dar erau extrem de rare (două-trei pe an). Le-am introdus în practica de rutină de aici”, a precizat dr. Petru Chitulea.
Membru al clubului select
de ginecologie
Doctorul Chitulea a făcut cunoştinţă cu aparatura şi condiţiile de lucru ale omologilor săi din ţările vestice abia după revoluţia din decembrie ’89, când o echipă de medici francezi, care a venit cu ajutoare la Oradea pe când ginecologul era directorul medical adjunct al judeţului Bihor, i-a propus o specializare la o clinică din Lille. „Acolo am făcut primul curs de ecografie, primul curs de laparoscopie. Mi-a ajutat enorm. Apoi, am fost la specializări prin Belgia, ultima am făcut-o în 2000″, îşi aminteşte specialistul în chirurgie ginecologică. Tot la începutul anilor ’90, academicianul Ioan Munteanu, mentorul doctorului Chitulea, l-a invitat la unul dintre cele mai mari congrese internaţionale din medicină. „Aşa am ajuns să intru într-un club select al ginecologiei de top, în care sunt câteva sute de specialişti de talie mondială şi care merg la toate congresele şi cu care am ajuns să ne cunoaştem. Asta mi-a deschis perspective foarte serioase, fiindcă, pentru un medic, participarea la congrese este o şcoală extraordinară. La aceste congrese de nivel înalt primeşti informaţii pe care altfel nu le-ai avea. Cantitatea de informaţie în medicină se dublează la cinci ani. Dacă nu ţii pasul cu ce se întâmplă pe plan mondial, rămâi foarte în urmă şi nu ai nicio şansă”, a spus medicul, care este şi membru de onoare a două societăţi de medicină din Ungaria.
Conferenţiarul orădean a ajuns să fie cunoscut datorită intervenţiilor sale. „La congrese nu am fost numai în calitate de asistent, ci am avut şi eu un cuvânt de spus. Am spus şi eu ce fac”, mărturiseşte doctorul cu sinceritate.
La masă cu laureaţi
ai premiului Nobel
Umorul pare să-l fi deprins de la doi laureaţi ai premiului Nobel în ginecologie, pe care a avut şansa să-i cunoască: Harold zur Hausen, premiat în 2008 pentru descoperirea virusului care generează cancerul de col, şi profesorul Robert Edwards, care a obţinut premiul Nobel în medicină în 2010 pentru prima fertilizare in vitro. „Ceea ce am constatat de-a lungul timpului la cei mai mari ginecologi pe care i-am cunoscut este că toţi au un simţ al umorului dezvoltat. De exemplu, profesorul Edwards spunea că meritul nu e al lui, ci al şoarecilor de laborator pe care a experimentat cu 20 de ani înainte. Totdeauna am fost de părere că umorul este apanajul inteligenţei. Am învăţat unele lucruri de la ei. Când cunoşti personal astfel de somităţi nu poţi să nu-i iei drept exemple. Astfel, ai ocazia să vezi ce poate face un om harnic şi dedicat meseriei. Asemenea oameni sunt un exemplu pentru ceilalţi medici. Faptul că s-au luat două premii în aproape doi ani consecutiv în domeniul obstetricii-ginecologiei este în sine un fapt semnificativ, pentru că viaţa începe cu obstetrica, cu medicina perinatală”, declară medicul orădean.
Viaţa intrauterină
marchează viitorul
Dr. Chitulea recomandă viitorilor părinţi să-şi planifice cu mare atenţie momentul când hotărăsc să aibă un copil, pentru că – spune el, tot ceea ce se întâmplă cu un individ în viaţa lui este influenţat radical de ceea ce se întâmplă cu el de la concepţie până după naştere. „Alegerea unei meserii, construcţia unei case, cumpărarea unei maşini, căsătoria, toate sunt rodul unor planificări. În timpul vieţii, poţi să schimbi meseria, casa, partenerul. Ceea ce însă nu poţi schimba în viaţă este propriul copil. În momentul în care ţi s-a născut copilul, dacă s-a născut sănătos, frumos şi deştept, aşa îl ai, dacă e cu probleme, aşa îl ai. Nu poţi schimba. Pe cale de consecinţă înseamnă că e cel mai important lucru în viaţa unui individ. Lucrul pe care nu-l mai poţi schimba după ce s-a întâmplat. Eu întotdeauna am pledat că dacă acesta este cel mai important lucru este ilogic să nu fie planificat, să fie rodul unei întâmplări”, a spus dr. Chitulea. „Dacă vom avea o populaţie de nou-născuţi sănătoşi, vom avea o populaţie de adulţi sănătoşi şi inteligenţi. Dacă vom avea un număr mare de copii prematuri, cu probleme la naştere, acest lucru se va repercuta asupra întregii societăţi şi a viitorului unui popor. Cred că orice politician responsabil ar trebui să înţeleagă lucrul acesta şi să înţeleagă faptul că orice cheltuială în obstetrică-ginecologie este, de fapt, o investiţie pe termen lung în calitatea poporului tău. Şi aici nu pot să nu-l citez pe Churchill, care spunea că «diferenţa dintre un politician şi un om de stat este că politicianul se gândeşte la următoarele alegeri, pe când un bărbat de stat se gândeşte la viitorul naţiunii sale». Din păcate, în România nu avem mulţi bărbaţi de stat”, a ţinut să precizeze medicul ginecolog.
Şcoala mamei
Medicul orădean intenţionează să lanseze programe care să le facă pe femei să conştientizeze importanţa controalelor ginecologice/medicale, dar şi asumarea responsabilităţii pe care o au pentru aducerea pe lume a copiilor sănătoşi. Tot el a fost cel care, prin lansarea programului ,,Şcoala mamei”, a hotărât să le ajute pe femei să se pregătească pentru cel mai important eveniment din viaţă, acela în care devin mame.
„Şcoala mamei le pregăteşte pe femei pentru naştere. Sper să continue. Am făcut două cicluri de cursuri complete. Ceea ce am observat e că educaţia sanitară nu se poate face oamenilor needucaţi în general. Acest lucru mi-a fost confirmat la Şcoala mamei. Participantele au fost femei cu o educaţie de la medie în sus, care erau interesate de viaţa şi sănătatea lor, de viaţa şi sănătatea propriului copil. Necazul este că cele care nu au o educaţie necesară, care au un nivel cultural scăzut, nu sunt interesate nici măcar de propria lor sănătate. Sunt pur şi simplu ignorante. Vina aparţine societăţii: începând din familie, şcoală…”, este de părere ginecologul orădean.
Potrivit acestuia, tot dintr-o lipsă de educaţie sau din ignoranţă, multe femei ajung la ginecolog în situaţii-limită. „Din păcate, femeile nu îşi fac controale regulate. Mereu spun că o femeie sănătoasă, care nu acuză niciun fel de durere sau simptom, trebuie să meargă o dată pe an la ginecolog, pentru că lucrurile cele mai grave nu dau, de multe ori, absolut nici un fel de simptome. Cancerul de col, de exemplu, până în stadiul II nu dă absolut niciun simptom. Dacă nu-l cauţi şi nu-l găseşti la timp, atunci e fatal”, avertizează dr. Chitulea. Este vorba de o boală cu o rată uriaşă a mortalităţii.
„În România, anual sunt circa 3.000 de cazuri noi de cancer de col. Din păcate, în ţara noastră sunt descoperite în stadiu avansat, când terapia este mult mai puţin eficientă. Şi asta pentru că sunt depistate târziu. De aceea, acţiunea de depistare precoce a cancerului de col începută de minister în această toamnă este un lucru nu numai bine venit, ci unul normal într-o ţară civilizată. Acest lucru ar trebui să devină o acţiune permanentă. Pe de altă parte, din 2006 avem un vaccin pentru acest virus. Ceea ce mă întristează profund este că prima campanie începută de ministrul Nicolăescu, deşi a fost absolut necesară, a fost un fiasco. Din populaţia-ţintă, fetiţele de 10 ani care trebuiau vaccinate în şcoală şi care în acest fel ar fi fost apărate pe tot restul vieţii lor de apariţia unui cancer de col uterin, doar 2,5% s-au vaccinat. Asta în situaţia în care în ţările civilizate, precum Germania, Marea Britanie şi altele, rata vaccinărilor este peste 90%. Acest lucru s-a datorat proastei mediatizări şi informări”, spune dr. Chitulea.
Petru Chitulea este unul dintre cei mai apreciaţi medici din Transilvania
