Alegerea Iuliei Motoc (foto) drept judecător la CEDO va schimba raportul de forţe din Curtea Constituţională a României, balanţa urmând a fi înclinată, cel mai probabil, de judecătorul Puskas Valentin-Zoltan, desemnat de UDMR. Schimbarea se va produce, însă, după ce Curtea se va pronunţa pe modificările aduse Legii referendumului.
Calculele pentru viitoarea majoritate din Curtea Constituţională au început cu mult înainte ca Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE) să o aleagă, marţi, pe Iulia Motoc, pentru funcţia de judecător la CEDO din cele trei propuneri avansate de Guvernul Ponta. Calculele au început în luna aprilie a acestui an când Executivul a luat, prin ordonanţă de urgenţă, de la Consiliul Superior al Magistraturii, dreptul de a propune candidaţii pentru funcţia de judecător la
CEDO din partea României. Miza? Reconfigurarea majorităţii în Curtea Constituţională, PSD căpătând dreptul de a numi încă un judecător.
4 la 4, plus UDMR
Calculele făcute de social-democraţi, în frunte cu premierul Victor Ponta, sunt simple: în locul Iuliei Motoc, considerată „om al preşedintelui Băsescu”, va veni un „om al premierului“. Când devine vacant locul ocupat acum de Iulia Motoc, Senatul va trebui să facă o nouă nominalizare pentru Curtea Constituţională, iar acest drept va fi adjudecat, mai mult ca sigur, de PSD. De altfel, pe surse a fost deja avansat un nume de înlocuitor pentru Motoc: senatorul Ioan Chelaru. Aceasta, în condiţiile în care Iulia Motoc va prelua mandatul de judecător la CEDO după data de 16 decembrie, dată la care expiră mandatul lui Corneliu Bârsan. Practic, de-abia după aceea devine vacant locul de judecător la CCR, iar Senatul va putea declanşa procedura de desemnare a unui înlocuitor pentru Motoc.
Odată numit de Camera Superioară noul judecător la Curtea Constituţională, USL se va putea baza pe patru judecători la CCR: noul desemnat, Valer Dorneanu (propus de PSD), Tudorel Toader (propus de PNL) şi Mona Pivniceru. În „tabăra“ prezidenţială ar rămâne Augustin Zegrean, Petre Lăzăroiu şi Daniel Morar (numiţi de preşedintele Traian Băsescu), precum şi Ştefan Minea (propus de PDL). Adică, patru la patru. Al nouălea judecător este Puskas Valentin-Zoltan, propus de UDMR. Acesta va fi cel care va înclina, teoretic, balanţa într-un sens sau în celălalt. Spunem „teoretic“ deoarece au existat în trecut situaţii în care unii judecători au avut altă „linie“ decât partidul care i-a propus (vezi cazul Aspaziei Cojocaru, propusă de PSD la CCR, dar care s-a pronunţat, anul trecut, pentru invalidarea referendumului de demitere a preşedintelui Traian Băsescu).
După cum am precizat deja, un nou judecător la CCR va putea fi numit de Senat după data de 16 decembrie. Or, acest lucru înseamnă că sesizarea preşedintelui Băsescu pe modificările aduse Legii referendumului va fi judecată pe 23 octombrie în actuala componenţă, cu Iulia Motoc judecător. De verdictul Curţii depinde dacă USL merge sau nu în continuare cu revizuirea Constituţiei, dat fiind că puterea ar fi dorit să organizeze referendumul de revizuire o dată cu primul tur al alegerilor prezidenţiale din 2014, dar în condiţia unui prag redus de validare a referendumului (30% în loc de 50%).
Cum a jucat premierul Ponta
În aprilie, prin OUG 21/2013, Guvernul şi-a arogat dreptul de a numi candidaţii pentru funcţia de judecător la CEDO, cu avizul Comisiilor juridice şi pentru drepturile omului din Parlament, la propunerea unei comisii formate, printre alţii, din ministrul Justiţiei, ministrul Afacerilor Interne, Avocatul Poporului, un membru al CSM şi un judecător de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. După adoptarea ordonanţei de urgenţă, CSM a sesizat Curtea Constituţională, invocând un conflict între autoritatea judecătorească şi Executiv, dar CCR i-a dat câştig de cauză Guvernului. Aşa se face că Executivul a propus-o pe Iulia Motoc pentru CEDO, alături de Florin Streteanu şi Tudor Panţîru. De menţionat că Motoc a fost respinsă de comisiile parlamentare, primind doar 12 voturi de la cei 30 de senatori şi deputaţi prezenţi. La momentul respectiv, s-a speculat (votul fiind secret) că liberalii au fost cei împotriva nominalizării lui Motoc. La votul de marţi din Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, Motoc a obţinut cele mai multe voturi (132 din cele 151 exprimate). a
