O comisie a Consiliului Superior al Magistraturii vrea să-i schimbe din oficiu, prin decizia unei treimi din cei 9 membrii ai Secţiei de judecători, pe preşedintele şi vicepreşedinţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, iar numirea noului şef să nu mai poată fi blocată de preşedintele ţării, aşa cum prevede legislaţia actuală.
Aceste modificări legislative au fost cuprinse pe ordinea de zi a secţiei I a CSM de luni, discuţii ce urmau a fi continuate marţi, însă ele n-au mai avut loc ieri, după cum ne-a anunţat preşedintele CSM, Adrian Bordea. Poate şi pentru că o parte din textele ce urmau a fi modificate au ajuns la presă.
„România liberă“ a ajuns în posesia întregului pachet legislativ ce se doreşte a fi modificat şi de acolo rezultă că, spre exemplu, tot din oficiu poate fi schimbat de către CSM şi şeful DNA, mai precis cu votul unei treimi dintre cei 5 membri ai secţiei, la care se adaugă votul procurorului general şi al ministrului Justiţiei.
Aceste propuneri au fost făcute încă de anul trecut, când au fost arhivate. Însă, o dată cu intrarea în discuţia Parlamentului revizuirea Constituţiei, secţia de judecători s-ar fi grăbit să scoată crochiul de modificări pentru a le supune votului plenului instituţiei şi apoi să le transmită Parlamentului pentru a fi cuprinse în noua Constituţie.
Cum pot fi schimbaţi peste noapte şefii incomozi ai Înaltei Curţi şi ai DNA
În legile actuale privind statutul magistraţilor, funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii, funcţionarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, se prevede, spre exemplu, că preşedintele şi vicepreşedinţii ICCJ sunt aleşi în adunarea generală a magistraţilor de la Înalta Curte, cei aleşi prin vot primesc un aviz consultativ din partea CSM, iar preşedintele ţării dispune dacă îi numeşte sau nu.
În crochiul de modificare a legii actuale, practic ies din scenă adunările generale ale judecătorilor de la Înalta Curte, spun specialiştii. Candidaturile se depun la CSM, care, în Secţia de judecători, îi alege pe preşedintele şi pe vicepreşedinţii ICCJ, iar preşedintele ţării este obligat să îi numească pe funcţii. Cu alte cuvinte, dispare şi rolul activ al preşedintelui ţării, care, în plus, nici nu mai poate participa la şedinţele CSM şi deci, nu mai poate conduce aceste şedinţe.
Cum CSM îi numeşte, tot CSM îi şi poate demite, fie din oficiu, fie la solicitarea unor magistraţi. La fel e şi cu procurorul general al României, cu şefii DNA şi cu adjuncţii acestora. Ei sunt numiţi numai de CSM şi demişi tot de către CSM, mai precis de secţia de procurori, fie din oficiu, fie la cerere. Singura modificare benefică este mărirea mandatului şefilor parchetelor şi instanţelor de la 3 la 4 ani.
Dispar atribuţiile principale ale Plenului CSM
Consiliul Superior al Magistraturii este format din 19 membri, dintre care 5 procurori şi 9 judecători aleşi în adunări generale, trei membri de drept, respectiv ministrul Justiţiei, preşedintele Înaltei Curţi şi procurorul general al României, precum şi doi membri ai societăţii civile aleşi de Senatul României.
În legile actuale este prevăzut că Plenul de 19 membri ai CSM organiza şi valida concursurile pentru numirea magistraţilor pe funcţii de conducere, numea comisiile de evaluare a activităţii magistraţilor, dispunea organizarea concursurilor de promovare a magistraţilor.
În proiectul pe care membrii CSM se grăbesc să-l voteze şi să-l trimită la Parlament, aceste concursuri sunt organizate de fiecare secţie în parte, ceea ce ar putea favoriza aranjarea concursurilor de promovare, spun specialiştii, deoarece se micşorează numărul celor care voteaza ( de la 19 la 5, in sectia de procurori, si la 9- in sectia de judecatori)
Un alt lucru grav din noul proiect, spun specialiştii consultaţi de „România liberă“, ar fi posibilitatea de a se întoarce la instante magistratii care, de frica DNA, au iesit din sistem prin pensionare.
Ar mai fi de spus că dacă se aprobă modificările susţinute de un grup restrâns de membri CSM, membrii societăţii civile în instituţia-garant al independenţei Justiţiei – rămân pentru decor.
