Rata naţională de promovabilitate la bacalaureat, înainte de soluţionarea contestaţiilor, este de 67 la sută anul acesta, cu circa 14 la sută mai mică decât în 2009, informează Realitatea TV.
Din 2000 încoace, rata de promovabilitate la BAC nu a coborât niciodată sub 75 la sută.
Anul acesta, în Bucureşti, mai puţin de 59 la sută dintre absolvenţii de liceu au reuşit să treacă examenul.
La nivel naţional, cea mai mică rată de promovabilitate este în Ilfov, 45 la sută. La polul opus, cel mai bun procent de elevi promovaţi se înregistrează în Suceava, 88 la sută.
„Promovabilitatea din 2010 reprezintă un pas spre normalitate care demonstrează că anul acesta a existat o toleranţă zero faţă de posibilele acte de fraudă”, a declarat, luni, ministrul Educaţiei, Daniel Funeriu.
Acesta s-a arătat îngrijorat faţă de modul în care foarte mulţi elevi luau bacalaureatul „prin fraudă” până în prezent.
Potrivit statisticilor ministerului, înaintea rezolvării contestaţiilor, 131 de elevi au obţinut nota 10 la bacalaureatul recent încheiat.
Din cei peste 217.000 de absolvenţi de clasa a XII-a înscrişi anul acesta la examenul de bacalaureat, aproape 15 la sută au luat note între 9 şi 10, 28 la sută – între 8 şi 9, 31 la sută au obţinut note între 7 şi 8 şi 26 la sută – între 6 şi 7.
Cei nemulţumiţi de nota de la bacalaureat au putut depune contestaţii duminică, până la ora 20.00. Soluţionarea acestora este prevăzută în perioada 6 – 7 iulie, iar afişarea rezultatelor finale are ca termen limită data de 8 iulie.
Bacalaureatul 2010 a cuprins probe de competenţe lingviste de limbă şi literatură română şi de limbă modernă, precum şi o probă de competenţe digitale, o probă scrisă, apoi proba obligatorie a profilului şi cea la alegere, corespunzătoare ariei curriculare.
România liberă a încercat să afle posibile explicaţii pentru rezultatele dezamăgitoare ale examenului de bacalaureat:
Cristian Alexandrescu, inspector şcolar general al municipiului Bucureşti:
„Sunt trei cauze care au dus la acest procent de promovabilitate. În primul rând, am reuşit să organizăm bacalaureatul în condiţii normale, în sensul că au fost mai puţine încercări de fraudare ca în anii trecuţi, profesorii au fost mai inflexibili. Apoi, anul acesta nu s-au mai postat subiectele pe siteul ministerului cu câteva luni înainte de examen. Şi al treilea motiv: media de BAC a fost calculată ţinându-se cont doar de probele scrise. Se ştie că probele orale săltau foarte mult nota finală”.
Mircea Miclea, fost ministru al Educaţiei:
„Probabil organizarea mai bună de anul acesta a arătat nivelul real al elevilor din Bucureşti şi din ţară. Este plauzibil însă ca profesorii să fi fost iritaţi din cauza scăderii salariilor şi să fi notat lucrările în consecinţă. Totuşi, e ceva în neregulă cu diferenţa asta consistentă între procentul de promovabilitate de anul trecut şi cel de anul acesta. Ori atunci s-a notat prea indulgent, ori acum au fost note prea mici. Nu are logică să spui că este un decalaj aşa mare între două generaţii apropiate”.
Gabriela Băncilă, profesor de fizică, fost director al CN „I.L. Caragiale” din Bucureşti:
„Cred că procentul real de promovabilitate în Capitală ar fi fost undeva în jurul a 70 la sută. Se pare însă că ne îndretăm spre normalitate. Adevărul este că elevii de astăzi sunt mai puţin interesaţi de şcoală, mai delăsători. Dar nu ascund că am văzut şi profesori cu greşeli mari de ortografie, deci nici cadrele didactice nu au toate o pregătire strălucită”.
Ecaterina Andronescu, fost ministru al Educaţiei:
„Bacalaureatul devenise irelevant, aşa că anul acesta s-a micşorat numărul de discipline şi s-au introdus probe scrise mai temeinice. Scopul a fost recredibilizarea BAC-ului. Şi cred că s-a reuşit mai ales pentru că n-a mai fost luat în considerare sportul, pe care îl alegeau 90 la sută dintre elevi şi la care se luau note maxime. Dar cred că un procent de promovabilitate de nici 60 la sută – aşa cum este în Bucureşti – trebuie luat ca un semnal de atenţie atât pentru părinţi, cât şi pentru profesori. De-acum înainte acest examen trebuie luat în serios”.
Mihaela Gună, preşedintele Asociaţiilor de Părinţi din România:
„Nu cred că au fost subiectele prea grele, procentul de promovabilitate este mic în primul rând din cauza copiilor, care învaţă din ce în ce mai puţin. De vină sunt şi programele şcolare, prea complicate. Dar şi frămăntările din sistemul de învăţământ cred că s-au simţit. Toată harabaura asta cu lipsa unei legi coerente pentru educaţie, cu scăderile de salarii şi cu greve i-a afectat şi pe elevi, şi pe profesori”.
