Tinerii de altădată au avut parte de un eveniment special creat pentru ei luni seara, la Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti. Sala George Enescu din cadrul acestei facultăţi a fost plină de doamne cochete sosite la braţul unor parteneri eleganţi, care au ascultat concertul „Melodii din Bucureştiul de altădată” cu Alexandru Arşinel, soprana Bianca Manoleanu şi Orchestra Spirit Brass Ensemble.
Ca de fiecare dată când este pe scenă, Alexandru Arşinel a reuşit să smulgă publicului său aplauze îndelungate, dar şi zâmbete doamnelor cucerite ani la rând de şarmul artistului. Printre melodiile cântate de Arşinel au fost celebrele şlagăre „Zaraza” şi „Iubesc femeia”.
Soprana Bianca Manoleanu a cântat în premieră piese din repertoriul clasic, care au intrat registrul popular, reuşind să emoţioneze publicul prin intensitatea şi armonia vocii.
Oamenii de vârsta a treia prezenţi la concert s-au declarat încântaţi de eveniment, pentru că au reuşit să uite măcar pentru o seară de greutăţile vieţii de pensionar. „A fost un spectacol în cinstea oamenilor de vârsta mea, iar ceea ce se oferă pensionarilor legat de ei, de muzica veche românească pot să le mai aline într-o oarecare măsură rănile pe care le au la bătrâneţe”, spune Arşinel.
Artistul a explicat că diferenţa dintre muzica modernă şi recitalul susţinut de el a fost realizată prin formula inedită de orchestră, folosită în secolul al XIX-lea- fără secţie ritmică, numai cu suflători. „Mă interesează ideea şi chiar am să mă lupt ca într-o perioadă următoare să încerc să sensibilizez anumite persoane, inclusiv directorul Radioului, pentru a face nişte imprimări cu această formulă de orchestră”, spune Arşinel.
Bucureştiul de odinioară
Tinerii de altădată iubeau Bucureştiul şi locurile frumoase pe care oraşul le oferea. Pe atunci, aceştia se distrau „fără complexe, erau deschişi la tot ce înseamnă dragoste, veselie, linişte” , îşi aminteşte Alexandru Arşinel.
Una dintre zonele cele mai îndrăgite din perioada studenţiei persoanelor de vârsta a treia este parcul Cişmigiu. „Va rămâne întotdeauna un parc frumos şi bătrânul Cişmigiu de altădată” mărturiseşte Elena Volscinschi, preşedintele Clubului Internaţional al Pensionarilor fără Vârstă „Lucky Marinescu”.
Parcul era locul preferat de întâlnire a bunicilor noştri care „se plimbau, beau o bere, mâncau un mic, ceea ce acum nu se prea întâmplă, oamenii au uitat ce înseamnă obiceiurile”, spune Monica Răuţu, şefa departamentului de comunicare de la ApaNova Bucureşti.
Un alt loc preferat al Monicăi Răuţu este centrul vechi cu străzile Lipscani şi Covaci. „Ţin minte când eram mică şi mă ducea mama pe Lipscani înainte de Crăciun, erau acolo oameni îmbrăcaţi în Moş Crăciun care îţi ofereau o bombonică, o portocală, o nucă, iar până să înceapă lucrările în centrul vechi nu mai exista atracţia asta”, spune ea.
Parcul Cişmigiu, aflat în apropierea Facultăţii de Teatru, la care a fost student Alexandru Arşinel, este unul dintre locurile preferate ale artistului din Bucureştiul de altădată. El crede că farmecul Capitalei din acele timpuri nu se va pierde niciodată, rămânând pentru totdeauna în sufletul oamenilor care au cunoscut „Micul Paris” în vremurile sale bune.
Arşinel spune că magia vechii capitale poate fi regăsită prin muzica ce se cânta în aceea perioadă, prin ceea ce transmite ea şi imaginile pe care le crează. De asemenea, artistul spune că rămăşitele oraşului de odinioară mai pot fi găsite prin „uliţele şi unele străzi care într-un fel sau altul păstrează atmosfera din Bucureştiul de altădată”.
Capitala din tinereţea artistului era „mult mai liniştită, oferea mai multă curăţenie, mai puţin zgomot, un Bucureşti în care puteai să te plimbi la două-trei noaptea fără să îţi fie frică de nimic. Sigur, cu lipsurile lui, cu lipsa de bani, dar totul se compensa prin faptul că eram tineri, frumoşi, îndrăgostiţi. Ne mulţumeam cu trei mici şi o bere sau cu mersul la cinematograf. În rest ne umpleam timpul cu sărutări cu îmbrăţişări, plimbări, poveşti, poezii, muzică. Ăsta era Bucureştiul”.
Tinerii urbani de acum
„Cred că tinerii de altădată erau mult mai responsabili şi aveau o atracţie mai mare faţă de oraş, chiar îl iubeau, vorbeau frumos de el. Noi am început această campanie în urma unui sondaj, ale cărui rezultate arătau că Bucureştiul de acum nu este iubit, nu este pus în valoare, deşi avem destul de multe locuri frumoase, pitoreşti”, spune Monica Răuţu.
Majoritatea pensionarilor critică „manelizarea” tinerei generaţii, care nu mai ştie să aprecieze locurile frumoase din Capitală şi care sunt prea ocupaţi pentru a sta un minut să privească în jurul lor, la imaginile frumoase pe care le oferă oraşul.
Cultura pare a fi neimportantă pentru majoritatea tinerilor din Bucureştiul secolului XXI, iar Alexandru Arşinel crede că această aparenţă este creată de faptul că „tinerii au fost bulversaţi după evenimentele din ’89, au avut momente de căutare şi s-au lipit de ceea ce mass media le oferea, iar varietatea ofertelor, care au fost atât de multe şi atât de eterogene i-au năucit”.
Artistul crede că tinerii de azi îşi vor găsi treptat drumul lor, dând ca exemplu proprii urmaşi. „Copiii mei fac parte din aceeaşi generaţie care uşor, uşor ajung cu picioarele pe pământ şi ştiu ce au de făcut. Am extrem de multă încredere în tinerii de azi pentru că am încredere în copii mei”.
România îmbătrâneşte
Numărul persoanelor în vârstă din întreaga lume creşte cu rapiditate, fiind o problemă foarte gravă care afectează mai ales Europa. Aici, media de vârstă a fost de 40,9 ani în 2008, iar până în 2060 va ajunge la 47,9, potrivit Eurostat.
Potrivit Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU), procentul persoanelor în vârstă din România este de 20% din totalul populaţiei în prezent şi se estimează creşterea sa până la 37% în 2050.
Astfel, în acest moment ţara noastă are 4,256 milioane de persoane de vârsta a treia şi se estimează ca în 2050 să ajungă la 6,391 milioane. „Dacă acest fenomen nu este conştientizat la nivel politic, dacă nu intră pe agenda politicienilor cât mai repede posibil, vom avea cu toţii de suferit”, spune Cristina Bălan, director interimar al centrului de informare al ONU.
Ea spune că apelarea la fonduri rambursabile sau nerambursabile, care vor fi cheltuite pe contribuţii sociale fără a se crea mecanismele necesare susţinerii acestor fonduri pe termen lung, nu este o soluţie pentru situaţia actuală din România.
Soluţiile propuse sunt stimularea locurilor de muncă, creşterea cotei de contribuţie la asistenţa socială care a fost adoptată de multe ţări şi este posibil să ajungă şi în România, dar şi folosirea persoanele de vârsta a treia în beneficiul lor şi al comunităţii. „Există persoane vârstnice foarte înţelepte, care au capacitate psihică de a contribui la societate. Ele se pot face utile societăţii în diferite modalităţi: bunicii îşi pot creşte nepoţii sau pot face munci care să nu îi solicite foarte mult, femeile pot tricota, bărbaţii pot face mici lucrări de tâmplărie şi de sculptură”, spune Cristina Bălan.
1 octombrie- Ziua Pensionarilor
Ziua de 1 octombrie a fost declarată de ONU ca ziua persoanelor de vârsta a treia, eveniment sărbătorit la nivel mondial.
Concertul de luni seara a fost organizat cu ocazia acestei zile şi face parte din campania « Povestiri de Bucureşti ale Tinerilor Urbani de altădată » lansată de Primaria Municipiului Bucureşti şi Apa Nova Bucureşti, în parteneriat cu Centrul de Informare ONU pentru România.
Mai multe poveşti din Bucureşti pot fi găsite pe site-ul: www.deceiubimbucurestiul.ro
