Ieri, blogul Lens al publicaţiei americane New York Times a publicat un album cu fotografii din cel de-Al Doilea Război Mondial: deţinuţi ruşi şi evrei, prim-planuri cu Adolf Hitler, fotografii pe de frontul de Est şi cu o femeie care apare constant în majoritatea celor 214 imagini.
Puteţi vedea aici câteva din fotografiile cuprinse în albumul publicat de New York Times.
Ajutaţi de cititori, jurnaliştii au aflat că este vorba de Franz Krieger, originar din Salzburg, Austria, care a trăit până în 1993. Femeia care apare în multe dintre fotografii este soţia lui, Frieda, care a murit în 17 noiembrie 1944, împreună cu fetiţa lor de doi ani, într-un raid al forţelor aeriene americane, care au bombardat oraşul austriac.
O cititoare, Harriet Scharnberg, a postat următorul mesaj: „Fotografiile au fost făcute de Franz Kriger (1914-1993), care a lucrat ca fotojurnalist în Salzburg. În 1941, a fost în Minsk, ca membru al Reichs-Autozug Deutschland. În Minsk, a fotografiat prizonieri sovietici şi ghetoul evreiesc. Când s-a întors, l-a fotografiat pe Hitler la întâlnirea cu amiralul Miklos Horthy din Marienburg.” Ea cunoştea aceste informaţii, întrucât îşi dă doctoratul în fotografia de propagandă nazistă, la Universitatea Martin Luther.
Cine este fotojurnalistul nazist
După ce a absolvit Universitatea din Viena, Krieger şi-a deschis o afacere în Salzburg, însă îşi dorea să fie fotojurnalist. După anexarea Austriei de Germania nazistă, Krieger începe să lucreze pentru o divizie administrativă nazistă,Reichs-Autozug Deutschland. Între 1938 şi 1941, face cele mai importante fotografii, apreciază Peter F. Kramml, în cartea „Fotojurnalismul, în umbra propagandei naziste şi a războiului”, citată de New York Times.
Franz Krieger devine membru al Partidului Nazist şi al poliţiei speciale naziste, Schutzstaffel, dar părăseşte SS-ul în 1941 şi devine membru al Propagandakompanie, o unitate de propagandă a armatei germane. La sfârşitul lui 1941, renunţă şi la acest post şi devine şofer şi soldat.
Face fotografii în Stalingrad şi imortalizează momentele petrecute cu soţia lui, în 1942. După război, renunţă la fotojurnalism. Mai târziu, spunea că multe dintre fotografii i le-a trimis mamei lui, probabil pentru că a vrut să le ascundă, potrivit cărţii lui Kramml.
