Consiliul Afacerilor Generale a luat în discuţie scrisoarea celor patru miniştri de Externe, ai Germaniei, Olandei, Danemarcei şi Finlandei, care la începutul lunii martie au solicitat Comisiei să aplice noi instrumente care să meargă până la suspendarea fondurilor europene statelor ce nu respectă criteriile în materie de drepturi fundamentale şi domnia legii. Ieri, comisarul pentru Justiţie, Viviane Reding, a salutat iniţiativa.
Pe 6 martie, patru miniştri de Externe, Guido Westerwelle (Germania), Frans Timmermans (Olanda), Villy Søvndal (Danemarca) şi Erkki Tuomioja (Finlanda), îi trimiteau preşedintelui Comisiei, Jose Manuel Barroso, o scrisoare în care solicitau Comisiei, în calitatea ei de garant al respectării tratatelor, să introducă “un mecanism nou şi eficient, care să asigure salvgardarea valorilor fundamentale ale Uniunii Europene în statele membre” în materie de stat de drept şi independenţa Justiţiei, care se dovedeşte necesar, având în vedere faptul că, în acest moment, singurul instrument aflat la dispoziţia Comisiei este activarea articolului 7 din Tratatul UE, care duce la suspendarea dreptului de vot al unui stat membru în Consiliul European, o situaţie pe care diplomaţii de la Bruxelles au numit-o opţiunea nucleară.
Propunerea celor patru s-a bazat pe constatarea că CE are puţine instrumente la îndemână pentru a contracara derapaje semnificative de la statul de drept, cum au fost cele din România din vara anului 2012 sau cele care au loc în Ungaria, unde supermajoritatea FIDESZ a premierului Viktor Orban modifică Legea fundamentală după propriul plac, limitând independenţa Justiţiei şi, ca şi la noi, atribuţiile Curţii Constituţionale, o instituţie care pare să supere orice autocrat, de stânga sau de dreapta”.
Propunem Comisiei ca, în calitate de guardian al Tratatelor, să aibă un rol mai important în această chestiune. Comisiei ar trebui să i se permită să acţioneze împotriva derapajelor dintr-o anumită ţară încă din primele faze ale procesului, dacă primeşte suficient sprijin din partea statelor membre, şi să solicite ţării respective să remedieze situaţia. Pentru a determina un stat să se supună pot fi explorate o varietate de opţiuni, incluzând introducerea unui dialog politic structurat, aducerea chestiunii în faţa Consiliului încă de la primele semne sau încheierea unor acorduri constrângătoare între Comisie şi statul membru în chestiune. Ca o ultimă soluţie, ar trebui să fie posibilă suspendarea fondurilor europene”.
Pentru o ţară ca România, care s-a aflat “în culpă” în vara trecută şi care s-a aflat la originea acestei propuneri, iniţiativa creării unui nou mecanism european de salvgardare a statului de drept şi independenţei Justiţiei ar fi trebuit să fie una de importanţă crucială. Cu toate acestea, comunicatul difuzat de Ministerul de Externe menţiona chestiunea “scrisorii celor patru” printre celelalte subiecte aflate pe agenda Consiliului Afacerilor Generale şi se abţinea să formuleze o poziţie. I-am solicitat ieri secretarului de stat Ovidiu Dranga să ne răspundă dacă România susţine sau nu crearea acestui nou mecanism, dar domnia sa s-a eschivat, afirmând că nu cunoaşte conţinutul propunerilor, şi ne-a îndemnat să adresăm MAE o cerere scrisă.
MCV extins?
Dacă MAE nu a considerat chestiunea suficient de importantă, Comisia a făcut-o şi a trimis-o ieri la Luxemburg pe Viviane Reding, comisarul pentru Justiţie, care a rostit un discurs în faţa miniştrilor de Externe ai Celor 27 în care a salutat iniţiativa celor 4 şi a admis că este nevoie de un mecanism intermediar între “puterea soft” exercitată de Comisie prin “persuasiune politică” şi “opţiunea nucleară” a Articolului 7. Potrivit lui Reding, crearea acestui mecanism presupune modificarea şi amendarea Tratatului UE şi, prin urmare, nu se poate realiza decât pe termen mediu. Surse de la Bruxelles au confirmat pentru „România liberă“ această perspectivă, acestea excluzând introducerea propunerilor pe agenda viitorului Summit UE, care va avea loc pe 22 mai.
Reding a ţinut însă să sublinieze că, între timp, Comisia va face uz de toate instrumentele care îi stau la dispoziţie şi a menţionat în acest sens crearea aşa-numitei “tabele de scor a Justiţiei”, un instrument creat împreună cu Forumul Economic Mondial de evaluare a independenţei Justiţiei în statele membre – potrivit căruia România şi Slovacia ocupă ultimele locuri, la diferenţă foarte mică –, precum şi “experienţa Mecanismului de Cooperare şi Verificare pentru România şi Bulgaria, care – în opinia doamnei Reding – s-a dovedit de mare folos pentru obţinerea de progrese şi rămâne un instrument potrivit pentru a obţine rezultate concrete şi durabile” şi cooperarea dintre Comisia Europeană şi Comisia de la Veneţia, care lucrează sub autoritatea Consiliului Europei. Ideea creării unui mecanism de monitorizare la nivel european – un MCV extins la toate statele membre – nu este nouă. Ea a fost lansată pentru prima oară în dezbatere de europarlamentarul Monica Macovei. Acum, Comisia Europeană pare să împărtăşească această variantă până la crearea prin tratate a unui nou mecanism. Cert este că asalturile asupra Justiţiei române lansate de puterea politică au determinat instituţiile europene să se replieze şi să-şi creeze mecanisme noi de apărare, dintre care suspendarea fondurilor europene pare cea mai de temut armă.
