Raportarea cotei de 5,2% pentru contribuţia la sănătate la salariul mediu pe economie, şi nu la salariul efectiv plătit unui angajat, va creşte de până la trei ori efortul suportat de mediul de afaceri cu aceste contribuţii. Efectele vor fi evaziunea fiscală, munca la negru şi diminuarea salariilor.
În timp ce mediul de afaceri solicită de ani de zile micşorarea poverii fiscale ce trebuie să o suporte, România având unele dintre cele mai mari cote de contribuţii destinate fondurilor de pensii şi sănătate la nivel european, Guvernul s-a gândit ca, dimpotrivă, să majoreze costurile angajatorilor cu acest tip de cheltuieli pentru a-şi petici bugetul.
Proiectul Legii sănătăţii lansat săptămâna trecută în dezbatere publică propune menţinerea actualelor cote de contribuţii (5,5% la angajat şi 5,2% la angajator), urmând ca raportarea să se facă la salariul mediu brut pe economie, nu la salariul efectiv plătit angajatului, pentru care se plăteşte contribuţia respectivă.
Mai precis, dacă până acum un angajator plătea statului în contul unui salariat renumerat cu minimum pe economie o contribuţie de 5,2% din acesta, după intrarea în vigoare a legii contribuţia va fi tot de 5,2%, însă aplicată salariului mediu brut pe economie, de aproximativ 2.000 de lei. Astfel, contribuţia plătită statului va fi de trei ori mai mare faţă de momentul actual.
Vor scădea veniturile nete
În opinia consultantului fiscal Dan Schwartz, partener al firmei Scot&Company Consulting, „o astfel de prevedere nu este favorabilă mediului de afaceri, întrucât aplicarea ei ar mări în mod nejustificat costurile cu munca şi ar încuraja evaziunea fiscală”.
Un angajator pentru a-şi menţine constante costurile cu munca va fi tentat să micşoreze valoarea brută a salariilor plătite angajaţilor, influenţând în mod negativ „atât veniturile nete din salarii, cât şi veniturile bugetului de stat şi ale celor de asigurări sociale (prin colectarea unor sume mai mici din impozit pe salarii şi CAS)”, spune el.
Codul Fiscal şi Legea sănătăţii se bat cap în cap
O altă problemă este că aceste prevederi contravin celor ale Codului Fiscal, intrate în vigoare cu nu mai mult de o săptămâna în urmă.
„(Acesta face ca – n.r.) necorelarea Legii sănătăţii cu Codul Fiscal să rămână o problemă nerezolvată în continuare şi, prin urmare, să genereze confuzii şi neclarităţi atât pentru contribuabili, cât şi pentru autorităţi”, spune el. Şi alte prevederi din proiect nu sunt corelate cu cele din Codul Fiscal, „efectul acestei necorelări fiind aceaşi confuzie generată la nivelul contribuabililor şi al autorităţilor”.
O măsură ce va încuraja munca la negru
Nici Sonia Ivan, consultant al firmei Mazars, nu are o opinie bună asupra prevederilor.
„Modificarea bazei de calcul a contribuţiilor datorate de angajator şi de persoanele care obţin venituri din alte surse reprezintă un impediment în dezmorţirea şi relansarea economică a mediului de afaceri românesc”, este de părere Sonia Ivan, citată de avocatnet.ro.
Ea afirmă că Guvernul a urmărit „echilibrarea situaţiei deficitare a bugetului de sănătate printr-o creştere a veniturilor încasate în acest sens, fiind total opuse promisiunilor politice din ultimele luni, conform cărora povara fiscală suportată de contribuabili, fie ei persoane fizice sau juridice, va fi diminuată în vederea stimulării economiei naţionale prin deblocarea pieţei muncii şi crearea de noi locuri de muncă”.
Sonia Ivan arată că este posibil ca primul efect vizibil în urma acestor modificări să fie creşterea muncii la negru şi a veniturilor salariale nedeclarate.
Companiile ce au personal angajat cu salarii mici vor fi cele mai afectate, spune ea.
