Peste 60% dintre profesorii universitari – doctori care conduc universitatile din Romania – au depus o activitate stiintifica demna de un incepator, potrivit unui studiu de specialitate.
Ecaterina Andronescu ocupa ultimul loc intr-un clasament al persoanelor care conduc Consiliile rectorilor din statele Europei de est.
Raspunsul lui Liviu Giosan la intrebarea din titlu este: „Activezi in Romania!”. Liviu Giosan , initiatorul si unul din fondatorii asociatiei „Ad Astra” a oamenilor de stiinta din Romania, a dat publicitatii o analiza a activitatii stiintifice si de cercetare a rectorilor universitatilor din Romania. Analiza, care poate fi gasita pe portalul http://blog.ad-astra.ro si este insotita de o petitie care poate fi semnata de catre orice cetatean, releva o situatie dramatica in sistemul educational romanesc. „Dintre cei 48 de rectori luati în considerare, 29 au publicat mai puţin de cinci articole de specialitate” (a se vedea tabelul de mai jos).
„Autocitari – un termen de retinut”
„Dacă pornim de la ipoteza că, indiferent de specialitate, un om de stiinta activ ar trebui sa publice, in medie, macar un articol pe an, rezulta ca 60% din universitatile din Romania sunt conduse de persoane cu o activitate stiintifica ce corespunde mai degraba nivelului unui incepator”, sustine pe portalul personal Liviu Giosan, cercetator la cel mai important institut de oceanografie din lume, Woods Hole Oceanographic Institution din SUA.
Mai grav este ca din cei aproape 50 de rectori numai opt au mai mult de cinci articole stiintifice citate. Iar 26 dintre ei, adica mai mult de jumatate, nu au nici macar un singur articol stiintific citat in intreaga cariera. „Citarea unui articol arata cat de important este acesta pentru comunitatea stiintifica internationala. Un articol care nu este citat intr-o alta lucrare de specialitate nici la ani buni dupa publicare poate fi considerat ca nu a contribuit cu nimic la avansul stiintei si este foarte posibil sa fie <maculatura>. Din pacate, foarte multe dintre articolele publicate de capii institutiilor de invatamant de la noi se pot incadra in aceasta categorie. De aceea este foarte important ca rectorii sa fie transparenti si sa-si justifice pozitia pe care o ocupa in fata publicului caruia ii educa copii”
Pentru a ajunge la aceste concluzii, s-a folosit analiza publicatiilor din baza de date ISI-Thomson, considerata cel mai important reper al lumii stiintifice.
Andronescu, ultimul loc in Europa de est
Analiza citata mai sustine ca presedintele Consiliului Rectorilor din România Ecaterina Andronescu face o „figura modesta in comparatie cu colegii ei din tarile postcomuniste”. Asa cum se vede din tabelul 2, Ecaterina Andronescu ocupa ultima pozitie ca performanta stiintifica la nivelul celor opt institutii similare din Europa de sud est.”Andronescu a publicat mult (62 de lucrări indexate de ISI) si cu utilitate medie pentru disciplina în care lucrează (85 de citari). La o analiza mai in detaliu, constatam insa ca 30 dintre citari sunt autocitari şi multe dintre celelalte au aparut in reviste, romaneşti sau straine, de nivel modest,” se sustine in portal.
In virtutea transparentei si pentru a fi exemple pentru cei pe care ii conduc, Liviu Giosan face un apel catre toti rectorii sa-si actualizeze propriile cv-uri stiintifice. Si asta pentru ca datorita limitarilor impuse de baza de date internaţionala folosita, este posibil ca analiza sa nu fie completa si sa nedreptateasca vreunul sau chiar intregul corp de rectori din Romania.
Reactiile rectorilor si a factorilor de decizie din Ministerul Educatiei fata de aceasta analiza o veti gasi in editia de miercuri.
Clasamentul performantelor stiintifice ale presedintilor de Consilii ale rectorilor
Explicatii tabele
Pubs: numarul de publicatii ISI
Citations: de cate ori a fost citat respectivul articol
No auto: numarul de citari fara autocitari
Ro: citari din Romania
No ro: citari din afara tarii
