Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (ARBDD) şi Consiliul Judeţean (CJ) Tulcea încearcă să-i liniştească pe pescarii din Deltă care nu acceptă taxa de pescuit instituită începând din acest an de administraţia locală şi refuză să mai pescuiască. Timp de o săptămână, şefii ARBDD şi cei ai CJ Tulcea au organizat întâlniri cu pescarii din mai multe zone ale Deltei. Au avut loc confruntări verbale dure, iar părţile par să rămână pe poziţii ireconciliabile. CJ Tulcea nu renunţă la suprataxă, iar pescarii denunţă sistemul mafiot în care lucrează şi ameninţă că nu vor mai solicita autorizaţii de pescuit în noile condiţii.
Pescarii au făcut dezvăluiri privind şpăgile pe care ar fi obligaţi să le dea celor care au atribuţii de control privind bracnoajul. „Peştele cel mai valoros nu ajunge la cherhana şi nici la noi acasă, pentru că suntem nevoiţi să-l dăm gratis poliţiştilor, agenţilor ecologi, comisarilor de mediu sau financiari. Dacă nu procedăm aşa, suntem şicanaţi continuu şi nu ne mai putem câştiga existenţa. Sunt o mulţime de controlori pentru braconaj, iar braconajul nu scade, dimpotrivă”, a spus un pescar din Crişan care a refuzat să-şi dezvăluie numele. În Deltă au atribuţii de control privind combaterea braconajului posturile locale de poliţie, Poliţia Deltei (structură subordonată doar IGPR), poliţiştii de frontieră, agenţii ecologi ai ARBDD, inspectorii piscicoli ai ANPA, comisarii Gărzii de Mediu, comisarii financiari, inspectorii fiscali ai ANAF. Toate aceste instituţii raportează aproape zilnic capturi de peşte braconat şi de scule de pescuit ilegale. Grigore Baboianu, guvernator al ARBDD, declara însă zilele trecute că „aproximativ 70 la sută din peştele capturat în Deltă se comercializează pe piaţa neagră, chiar dacă există foarte multe instituţii care veghează pentru combaterea braconajului”.
Valoarea taxei ar putea fi revizuită
Victor Tarhon, preşedinte al CJ Tulcea, iniţiatorul taxei pentru fiecare pescar din Deltă de 2.500 lei/an, confruntat cu protestul energic al pescarilor, a declarat că „vom analiza, pe parcurs, cuantumul acestei taxe, dar nu se pune problema să renunţăm la ea pentru că peştele este un bun public, iar cel care beneficiază de această resursă naturală va fi obligat să plătească”.
Pescarii din Grindu, Isaccea, Sf. Gheorghe i-au replicat lui Tarhon că a impus taxa de pescuit fără să existe o analiză temeinică a capturilor. Pescarul Gheorghe Bejan a spus că „taxa ar trebui să ţină cont de cantitatea de peşte capturată, nu să fie aplicată otova pentru toată Delta. După introducerea prohibiţiei la sturioni, pescarii din mai multe zone au devenit muritori de foame. În loc să primim compensaţii pentru că am fost lăsaţi fără obiectul muncii, primim recompensă un nou bir”. Alţi pescari au reproşat că ţara noastră a instituit unilateral prohibiţia la pescuitul sturionilor, iar ucrainenii capturează morunii şi icrele negre, sfidându-i pe pescarii români. „Ce fel de prohibiţie mai este asta?”, i-au întrebat pescarii pe şefii de la ARBDD, care au fost acuzaţi că au acceptat această prohibiţie fără să existe o justificare ştiinţifică privind periclitarea sturionilor de Dunăre.
Pescarii mai spun că prohibiţia la pescuitul sturionilor nu este pentru toţi nici în România. Ei au prezentat, în cadrul unei întâlniri care a avut loc la Isaccea, permise speciale de pescuit acordate unor indivizi din Galaţi care ar fi procurat icrele negre de la morunii capturaţi în Dunăre pentru piaţa neagră, sub pretextul că efectuau pescuit ştiinţific.
