În primii 2 ani de viață, toate experiențele la care este expus un copil și pe care le trăiește constituie temelia viitorului adult. Alimentația se supune de asemenea acestei reguli.
Alăptarea este primul pas făcut pe drumul stabilirii obiceiurilor alimentare sănătoase.
Ideal ar fi ca imediat după naștere, în prima oră sau “Ora magică”, orice copil să primească colostrul, primul lapte pe care îl produce corpul mamei. Colostrul este un aliment complex, bogat în anticorpi, vitamine, minerale, grăsimi, proteine și alte zeci de substanțe nutritive. Principalul rol al colostrului este acela de a crea o barieră de protecție a întregului sistem digestiv și respirator. Colostrul este totodată, primul și cel mai important vaccin pe care trebuie să-l primească orice copil la naștere.
Organizația Mondială a Sănătății recomandă ca alăptarea să fie exclusivă până la vârsta de 6 luni, adică copilul să primească doar lapte matern în aceste luni, urmând ca alăptarea să continue până la 2 ani și peste, în funcție de ceea ce își doresc mama și copilul.
Încă din 2009, studiile arată că o alimentație greșit administrată bebelușului în primii 3 ani de viață stă la originea bolilor din viața lui de adult: infarctul miocardic, accidentul vascular celebral, obezitatea, sau cancerul sunt boli care se găsesc în topul mortalității contemporane. Alăptarea este extrem de importantă atât pentru copil, dar și pentru mamă. O mamă care își alăptează bebelușul își revine mai repede la greutatea pe care a avut-o înainte de sarcină, este mai protejată în fața cancerului de sân și ovarian, are șanse mai mici să treacă prin depresia postpartum, simte că își îndeplinește pe deplin rolul de mamă.
Diversificarea alimentației -copilului de 6-12 luni
Introducerea altor alimente so-lide pe lângă lapte este la fel de importantă. Însă diversificarea alimentației nu înseamnă -întreruperea alăptării. Până la vârsta de 1 an, alimentul de bază al copilului rămâne laptele matern. “Trăim într-o lume în care frica prevalează. Fie că este vorba despre sănătatea noastră, despre alimentația noastră, des-pre responsabilitățile noastre, frica ne paralizează, mai ales când vine vorba despre copiii nostri. Îi tratăm ca pe niște ființe neajutorate, cărora trebuie să le spunem mereu ce să facă și ce să nu facă pentru a nu deranja, ce să mănânce sau cât să mănânce, pentru că noi, părinții, știm mai bine decât ei cât pot mânca, sau când să mănânce, indiferent dacă le este sau nu foame. Și mi-am tot pus întrebarea, dacă pentru naștere apelăm la moașă, pentru alăpatre la consultant în alăptare, pentru diversificare la cine alăptăm, cine este specialistul care poate ghida mama când și cu ce poate începe diversificarea, și uite așa s-a născut documentarul «Îndrăznesc să Diversific» menit să ghideze mama pe perioada de tranziție a bebelușului de la sânul mamei la mâncarea gătită”, a -declarat Irina Thiery, președintele Asociației Lion Mentor Association, ONG care militează pentru drepturile și opțiunile mamei și copilului.
Pe 16 iunie 2015, Lion Mentor Asso-ciation a prezentat în premieră, în cadrul unei pro-iec-ții la nivel național, des-fășurată simultan în 25 de orașe, “Îndrăznesc să diversific” – primul documentar româ-nesc despre alimentația bebe-lușului și cel de al treilea din cam-pania “Îndrăznesc pentru copilul meu”, primele două -fiind despre naștere și alăptare, “Îndrăznesc șă nasc așa cum vreau” și “Îndrăznesc să alăptez – PAȘI spre CONȘTIENTIZARE”. “30 de mămici din toată țară s-au mobilizat și au reușit să strângă sub cupola proiecției naționale Lion Mentor în jur de 2.000 de oameni. Acest număr demonstrează încă o dată dorința românilor de a evolua, inclusiv din punct de vedere al nutriției. Acum, pe lângă faptul că evităm marke-tingul agresiv din partea industriei alimentare, vrem tot mai mult să luăm decizii informate, și să ne ascultăm corpurile, cu toate nevoile lui. Miile de persoane prezente la proiecțiile documentarelor Lion Mentor reprezintă totodată viile mărturii ale reîntoarcerii la firesc, la natural, la sănătate. După proiecție, specialiștii în domeniu din fiecare oraș au răspuns întrebărilor publicului”, a mai declarat Irina Thiery.
„Îndrăznesc să diversific“
Documentarul este un apel la simţul de răspundere al fiecăruia dintre noi pentru o informare corectă asupra ceea ce înseamnă cu adevărat un start sănătos, natural al copiilor noştri, precum şi pentru conştientizarea impactului calităţii informa-ţiilor pe care le transmitem generaţiilor viitoare.
Spre deosebire de primele două documentare ale campaniei despre naștere și alăptare, în care au fost intervievați deopotrivă cadre medicale, specialiști în domeniul sănătății dar și mămici, în documentarul “Îndrăznesc să diversific”, veți găsi doar opiniile specialiștilor din domeniul medical și al nutriției nu doar despre metoda clasică de diversificare, dar și despre metoda “modernistă” cunoscută sub denumirea de autodiversificare. În documentar se mai vorbește și despre laptele praf, vârsta până la care copilul are sau nu nevoie de lapte sau ce tip de lapte este cel mai potrivit pentru acesta, despre introducerea proteinei de origine animală în alimentația copilului, sau despre importanța citirii etichetelor de pe produsele alimentare, despre alimentele interzise până la vârsta de un an și despre noul drog al secolului 21, zahărul care se găsește în aproape toate alimentele destinate bebelușilor și nu numai.
“Laptele praf conține foarte mult zahăr, nu este steril, plus multe alte lucruri și noi am preferat să-l evităm pe cât posibil și să apelăm la variante vegetale, cum ar fi laptele de cânepă, laptele de semințe de floarea soarelui, dacă ne temem de migdale sau de alte nuci. Dacă ar fi să ne luăm de alimentele cu potențial alergen, atunci ar trebui să eliminăm și laptele de vacă și laptele praf, pentru că acesta, de fapt, este un lapte de vacă reconstituit, sau ar trebui să eliminăm și oușorul, brânzica, și toate alimentele care conțin aceste elemente alergene. De aceea eu cred că laptele vegetal, chiar și raw, deci netratat termic, strecurat foarte bine, este ideal pentru bebelușii de șase luni fiind o sursă extraordinară de calciu și magneziu în alimentația copilașilor,” a precizat Ligia Pop, consultant în nutriție și autor în documentarul “Îndrăznesc să diversific”.
Informarea corectă și completă despre alimentele solide este foarte importantă. Fiecare dintre alimentele solide oferite copilului ajuns la etapa diversificării, 6-12 luni, lasă o amprentă în preferințele acestuia în materie de gust, culoare, textură.
Cu cât alimentele solide din etapa diversificării sunt mai sănătoase, diferite, îmbogățite ca și gust prin mirodenii și plante aromatice, cu atât copilul este mai bine ancorat pe drumul unei alimentații sănătoase. Schema de diversificare cu care se începe diversificarea este și ea o cheie spre succes. De-a lungul anilor, recomandările în nutriția copilului au suferit modificări, în special din cauza problemelor de sănătate care au apărut tot mai frecvent în rândul populației și mai ales în rândul copiilor.
Dacă acum 30 de ani, diversificarea alimentației începea cu cereale, ei bine, acum, când obezitatea infantilă a ajuns la cote alarmante, noile recomandări internaționale îndrumă părinții mai întâi către legume și fructe. Însă ce face mama când medicul pediatru îi dă o schemă de diversificare cu cereale, mămicile din bloc le-au dat celor mici suc de morcovi, iar mătușa îi spune că supa este cea mai potrivită pentru începutul diversificării?
Eugenia Dobrescu, tehnician nutriționist, dezbate pe rând fiecare dintre schemele de diversificare, cu recomandarea ca, înainte de toate, să se discute cu medicul pediatru curant al copilului și cu un specialist în nutriție schema cu care se dorește să se începeapă diversificarea, punând multe întrebări și analizând atent informațiile primite.
Schema de diversificare cu supă de legume
Supa de legume presupune fierberea într-o anumită cantitate de apă a 2-3 legume odată. În cazul în care copilul are o reacție alergică nu veți ști la ce a reacționat negativ. Totodată, valoarea nutritivă a acestei supe este foarte scă-zută. De aceea adresez mereu părinților întrebarea: de ce nu i-ați da copilului dumneavoastră lapte matern – alimentul perfect, creat pentru nevoile lui și i-ați da această supă?
Schema de diversificare cu suc de fructe
Sucul de fructe nu este cel mai bun aliment pentru stomacul unui copil cu care să începeți diversificarea. Asta din cauza concentrației mari de zaharuri și lipsei fibrelor conținute de pulpa fructului în sine, care ajută procesul de digestie. În plus, gustul pregnant de dulce va crea în timp o preferință a copilului pentru alimentele pline de zaharuri, iar acest lucru poate avea urmări multiple în sănătatea lui.
Schema de diversificare cu cereale
Ținând cont că rata obezității a crescut foarte mult în ultimii ani, noile recomandări în nutriție nu mai susțin începerea diversificării cu cereale decât în cazuri speciale, ale copiilor a căror greutate nu a crescut corespunzător din punct de vedere medical sau suferă de anumite afecțiuni gastrointestinale.
Schema de diversificare cu piure de fructe
Începerea diversificării cu fructe este o opțiune bună. Gustul fructelor cu care se poate începe diversificarea este dulce. Având în vedere că și laptele matern are un gust dulceag, majoritatea copiilor acceptă ușor fructele. Problema în acest caz ar fi preferința copilului față de gustul dulce și cresterea posibilității de a refuza legumele, care nu sunt atât de dulci.
Schema de diversificare cu piure de legume – PERFECTĂ
Ținând cont de aspectele celorlalte variante de începere a diversificării, am considerat că schema de diversificare cu piureul de legume este cea mai potrivită alegere. În primul rând pentru că legumele sunt introduse pe rând, pornind cu morcovul sau rădăcina de pătrunjel. Astfel putem depista imediat alimentul care poate declanșa eventuale reacții alergice. În același timp nu supunem stomacul bebelușului la un efort suplimentar și trecem și peste cea mai provocatoare masa de introdus, care nu este atât de dulce precum laptele primit.
Schema de diversificare perfectă, cu piure de legume, o găsiți pe -site-ul www.diversificare.ro.
Astfel, pentru un copil născut la termen, sănătos, începem diversificarea atunci când copilul este pregătit și arată multiple semne că este pregătit pentru această etapă, cu piureul de legume. Ulterior, se introduce treptat și masa de fructe ca și mic dejun și masa de cereale ca și masă de seară. Însă aceste 3 mese de solide vor reprezenta în intervalul 6-12 luni maximum 20% din totalitatea meselor copilului, baza rămânând lapte matern.
Apoi, alimentația copilu-lui până la 2 ani este ultima cără-midă la baza alimentației sănătoase. În această etapă, meniul zilnic al copilului trebuie să conțină diverse alimente care îi oferă acestuia suficientă energie pe care să o folosească la toate activitățile lui.
Toate aceste 3 etape, 0-6 luni, 6-12 luni și 1-2 ani constituie perioada în care copilul află tot ce poate despre alimente, actul mesei în sine, bucuria de a lua masa cu cei dragi, respectarea orelor de masă și multe altele”, a declarat Eugenia Dobrescu, tehnician nutriționist.
Citirea etichetelor atât de pe produsele destinate copiilor, cât și de pe produsele destinate adulților este o adevărată artă. Trebuie să învățăm să ne alegem alimentele pe baza ingredientelor pe care acestea le conțin. Din păcate, zahărul este omniprezent, de la mezeluri la dulciuri și se regăsește în topul celor trei ingrediente de bază ale produsului finit. “Grăsimile, zaharurile și sarea sunt nutrienți folosiți frecvent în produsele cărora trebuie să le acordăm o importanță deosebită având în vedere impactul acestora asupra sănătății bebelușilor. În ceea ce privește conținutul în zaharuri, eticheta produsului alimentar trebuie să specifice clar cantitatea de zaharuri atât din 100 grame/100 ml, cât și cantitatea dintr-o porție. Aceste zaharuri trec foarte repede în sânge și duc la creșterea glicemiei, forțând pancreasul să secrete insulină pentru a realiza echilibrul în organism în privința nivelului glicemiei. Aceste schimbări bruște în organism privind glicemia nu fac altceva decât să ducă la apariția unor afecțiuni medicale, precum diabetul zaharat, obezitatea și astfel se explică numărul crescut al copiilor supraponderali sau obezi” – a declarat domnul conf. univ. dr. Costel Stanciu, președintele Asociației Pro Consumatori.
Recomandări
7 reguli pentru un copil sănătos
Eugenia Dobrescu ne oferă câteva idei de bază -despre conceperea unui meniu zilnic:
1.
Pe măsură ce copiii cresc, meniul lor zilnic se apropie tot mai mult de cel al adulților. Numărul meselor ar trebui să fie 3 pe zi.
2.
Pot fi servite și 2 gustări, cu rol de reumplere a -bateriilor energetice. Ele nu sunt obligatorii și dacă nu există, mai ales pentru că cel mic mănâncă -foarte bine la mesele principale, cu atât mai bine.
3.
Ca regulă, intervalul de timp dintre două mese ar trebui să fie de minim 3 ore, așa încât mâncarea să aibă timp să fie digerată.
4.
Între mese și gustări oferiți-le celor mici doar apă și ceaiuri neîndulcite sau puțin îndulcite, cu miere de albine (dacă vârsta permite).
5.
Regula combinării alimentelor este foarte importantă atunci când părinții stabilesc meniul zilnic al copilului.
6.
Respectați pauzele alimentare, ținând totodată cont de orele de trezire și de somn ale copilului.
7.
Cantitatea alimentelor puse în farfurie trebuie să respecte volumul -pumnului, adică să nu fie mai mult decât ar putea să țină copilul în mână.
